Este nevoie doar de o bună cunoaștere a cerințelor și comportării fiecărei culturi agricole și de asamblarea lor într-un asolament bine gândit.

Influența rotației culturilor și asolamentului asupra creșterii producției agricole
Astfel, față de monocultura de grâu, în rotație s-au înregistrat următoarele sporuri de producție:
• 700 kg/ha în rotație de 2 ani, porumb-grâu;
• 1100 kg/ha în rotație de 3 ani cu culturi tehnice;
• 1700 kg/ha în rotație de 4 ani cu culturi tehnice și leguminoase;
• 2400 kg/ha după sola amelioratoare de lucernă.
La INCDA Fundulea, pe un cernoziom cambic, fără nici o fertilizare, producția de grâu sub influența rotației culturilor a fost de 100% în rotația de doi ani, de 159% în rotația de trei ani și de 219% după sola săritoare de lucernă.
În funcție de rotația culturilor și de fertilizare, producția de grâu a evoluat după cum redăm în tabelul 1. Se observă că:
• îngrășămintele aplicate (aceeași cantitate) au sporit cu peste 50 la sută producția în rotația de 4 ani față de monocultură.
• fertilizarea cu gunoi de grajd a înregistrat cele mai mari sporuri de producție în toate rotațiile. La nefertilizat, în rotația de 2 ani, după porumb s-a obținut cea mai mică producție (88%), deoarece porumbul este un mare consumator de apă și de elemente nutritive, grâul găsind terenul epuizat.

Rotația culturilor și eficiența îngrășămintelor
De altfel, cum influențează rotația culturilor efectul îngrășămintelor se poate constata din următoarele rezultate:
• Cu 1 kg azot substanță activă s-au obținut 3,7 kg de grâu în monocultură, 7,7 kg de grâu în rotație de 2 ani și 13,5 kg de grâu în rotație de 4 ani. La Stațiunea Albota – Pitești, pe un sol podzolic, socotind nivelul producției de grâu în monocultură 100%, a crescut la 157% când grâul a urmat după mazăre și la 205% când a urmat după trifoi.
• Leguminoasele perene, după câte se știe, lasă în sol cantități importante de azot, peste 200 kg/ha, care are efect pe parcursul a 2-3 ani, în anul I – 51%, în anul II – 27%, iar în anul III – 22%. Așa se explică sporul de producție înregistrat la cultura de orz, de 5000 kg/ha în primul an, 2500 kg/ha în al doilea an și 1500 kg/ha în al treilea an.
• Sporuri importante de producție s-au înregistrat și la cultura porumbului, în funcție de rotația culturilor și de fertilizare (tabelul 2). Efectul rotației culturilor, cel mai evident, se observă pe agrofondul nefertilizat, deoarece porumbul urmează după grâu, care eliberează terenul în vară. Urmează o dezmiriștire și o arătură de vară care asigură acumularea de apă în sol, și mai ales acumularea de nitrați, până la 150 kg/ha. La Stațiunea Dăbuleni – Olt, pe nisipuri, comportarea porumbului a fost următoarea: socotind 100% producția în rotația grâu-porumb, a crescut la 168% după sola amelioratoare de lucernă.
• Floarea-soarelui este o plantă care nu suportă cultura repetată. Cultivată doi ani pe aceeași parcelă, nivelul producției a scăzut 15%, iar după patru ani a scăzut cu 40%.
• L-a fel se comportă și sfecla de zahăr, care este la fel de pretențioasă și care a înregistrat aceleași diminuări de producție după doi ani și după patru ani de cultură repetată pe aceeași parcelă.

FACEȚI ASOLAMENTE FUNDAMENTATE ȘTIINȚIFIC!
Am prezentat comportarea diferitelor culturi în rotație pe diferite tipuri de sol, și am constatat reacția pozitivă a rotațiilor în toate cazurile. Desigur, solurile mai sărace, mai puțin fertile, reacționează cel mai evident la rotațiile favorabile.
Credem că cele prezentate sunt suficiente dovezi pentru a înțelege că pentru a obține producții ridicate și pentru o mai bună valorificare a îngrășămintelor, a apei de irigații și a celorlalte inputuri, este necesar să fie întocmite asolamente pe asociații de producători care să asigure o judicioasă rotație a culturilor.
Asolamentele nu se pot organiza pe suprafețe de 1-3 ha, cât posedă micii producători agricoli, și acestea împărțite în mai multe parcele la diferite distanțe. Numai asocierea micilor agricultori și formarea de tarlale bine organizate, mecanizabile, asigură trecerea la organizarea de asolamente științific fundamentate pe care se pot aplica tehnologii agricole moderne.

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017