Serele Dorobanţi din judeţul Arad se întind pe şase hectare, sunt construite din cornier metalic, acoperite cu sticlă şi sunt printre puţinele de acest tip din ţară în care se produc încă legume. Serele folosesc apa termală pentru încălzire. Iarna, se asigură o diferenţă de temperatură faţă de exterior de 14-15oC. Înălţimea mică a serelor menţine căldura iarna şi primăvara, dar culturile nu pot „trece” peste vară şi nu se pot face cicluri lungi la tomate. Apar astfel costuri suplimentare pentru producerea a două serii de răsaduri şi pauza dintre ciclurile de cultură.

PARIAZĂ PE ROŞII ŞI CASTRAVEŢI

Culturile de bază sunt tomatele, castraveţii şi salata: „Mergem pe două, chiar trei cicluri de cultură. În primăvară plantăm o suprafaţă mai mare cu roşii, iar în ciclul doi mergem pe castravete cornişon. Iarna nu a fost grea, dar a fost nebulozitate foarte mare, după care a urmat o primăvară destul de însorită, ceea ce ne-a permis să obţinem o producţie destul de bună. La roşii am obţinut 85-90 până la 100 de tone/ha, iar la castravetele cornişon circa 80-85 tone/ha, în primul ciclu de cultură”, ne-a declarat ing. Lucia Achim, tehnologul societăţii Ecologica Arser SRL.
În ciclul al doilea producţia la castraveţi este mai redusă (70-75 tone/ha), aceştia recoltându-se la o dimensiune mică.

DOUĂ SERII PE AN

Prima serie de tomate începe la 1 februarie, odată cu plantarea, şi se încheie la 15-20 iunie. Urmează dezinfecţia şi prelucrarea solului, apoi două săptămâni de pauză, după care se plantează castraveţi. Anul acesta plantarea castraveţilor în ciclul doi a început în 13-14 iulie şi prima recoltă a fost după trei săptămâni. Cultura de castraveţi se menţine până la final de octombrie, cât permite „timpul”. Urmează o serie de salată Shangore.
De aproape zece ani, în primul ciclu de cultură se foloseşte hibridul Gravitet F1 (Syngenta) – tomate extratimpurii cu creştere semideterminată şi performanţe foarte bune la plantarea timpurie în spaţii semiîncălzite şi o coacere concentrată. Densitatea este de circa 27.000 plante/ha la tomate şi 23.000 plante/ha la castravete, în funcţie şi de ciclul de cultură. Monitorizarea dăunătorilor se face cu benzi şi capcane cu feromoni, iar polenizarea la tomate – cu bondari.

TRATAMENTE PREVENTIVE

Produsele Syngenta pentru protecţia plantelor sunt folosite la serele Dorobanţi de peste 20 de ani. Astfel, la castraveţi, pentru prevenirea apariţiei manei se foloseşte Ridomil Gold, de două-trei ori pe ciclu de producţie, respectând doza de 2,5 kg/ha. La roşii se utilizează fungicidul Revus, pentru mana tomatei. În programul tehnologic pentru prevenirea apariţiei bolilor se mai folosesc fungicidele Cidely Top şi Ortiva Top.
Pentru combaterea dăunătorilor, la castravete se utilizează Vertimec – pentru păianjen, iar pentru Tuta absoluta – Voliam Targo şi Affirm. Se preferă aplicarea preventivă, reducându-se riscul propagării bolilor şi al răspândirii dăunătorilor.

NEMATOZII, PRINCIPALA PROBLEMĂ

Deoarece serele sunt vechi şi cultura se înfiinţează direct în sol, cea mai mare problemă cu care se confruntă sunt nematozii (Meloidogyne spp.). Contra atacului lor se foloseşte Tervigo – un produs Syngenta cu acţiune nematicidă specifică, de contact, rapidă şi de durată. Tervigo realizează o barieră de protecţie în jurul plantei şi se aplică prin fertirigare (5 l/ha) sau cu pompa fito, preventiv imediat după plantare şi cu repetare la 10-14 zile, patru tratamente/ciclu de cultură la castraveţi şi şase tratamente la roşii.
La salată, împotriva putregaiului cenuşiu se foloseşte Switch, un fungicid cu dublă acţiune, sistemică şi de contact.

PRODUCŢIA TIMPURIE COSTĂ

Serele sunt aproape în stare perfectă, se vede că sunt întreţinute: „ne place ce facem, dar depindem de climă. Iarna încălzim şi sunt costuri mari cu apa termală, cu energia electrică, apoi trebuie să fim pregătiţi dacă e zăpadă sau dacă e vreo furtună, în primăvară şi vară. Am cumpărat un generator electric de 100 kW, am schimbat toate pompele şi avem un stoc permanent de sticlă”, a spus Vasile Oprea, directorul societăţii Ecologica Arser SRL.
În cea mai mare parte, societatea livrează producţia direct din fermă către clienţi vechi, în special din judeţele Arad, Timiş, Bihor şi Cluj.

PREŢURI NESCHIMBATE DE ZECE ANI

Desigur, veşnica problemă sunt preţurile, aproape aceleaşi de zece ani, timp în care preţul energiei electrice şi al inputurilor a crescut. În aprilie, preţul la roşii a fost de 7 lei/kg, a scăzut apoi la 6 şi 5 lei/kg şi a ajuns la 2-2,5 lei/kg în iulie. Anul trecut a fost puţin mai bun, chiar de 3 lei/kg în vară. În iulie, castraveţii plecau din fermă la 1,5 lei/kg, anul trecut – la 2-2,5 lei/kg. „Aici e problema cea mai mare. Ne chinuim în fiecare an să facem producţii cât mai mari ca să ne putem scoate cheltuielile. Avem 30 de angajaţi şi fondul de salarii reprezintă circa 60-70% din totalul cheltuielilor. Cel puţin anul acesta nu au fost probleme cu forţa de muncă. Din cauza pandemiei am găsit oameni”, a spus Vasile Oprea.
Cei mai mulţi angajaţi permanenţi sunt din localitate. Practic, cu patru oameni la hectar se realizează întreţinerea culturilor şi recoltatul. Irigarea se face prin picurare, pe bandă, iar vara se foloseşte şi aspersia pentru umidificare.

De la stg. la dr.: Lucia Achim, Vasile Oprea şi Livia Roşu

Importurile de legume ne afectează primăvara, dar noi cultivăm pe sol şi îi „batem” cu gustul. Recoltăm în stadiul final de coacere şi atunci acumularea de zaharuri este mare în fruct, cele din import (Turcia) sunt recoltate verzi şi se coc pe drum, în camion
VASILE OPREA
Director Ecologica Arser SRL

RĂSADURILE SUNT UN SUCCES

Unitatea produce anual peste 250.000 de răsaduri, iar această activitate este eficientă, deoarece se face pe un spaţiu mic şi asigură ocuparea forţei de muncă pe tot timpul anului. O parte din răsaduri sunt vândute către particularii din zonă.

CONCURENŢĂ DIRECTĂ CU MARII PRODUCĂTORI DIN UE

Pentru producătorul arădean, este esenţial ciclul I de cultură, când preţul de vânzare este mai bun. Cu cât producţia se face mai timpuriu, cu atât câştigul poate să fie mai mare. Vara, concurenţa creşte prin producţia la liber şi prin presiunea venită din partea producătorilor din străinătate.
Click AICI şi află cine sunt liderii europeni la producţia de tomate!

CALENDARUL GRĂDINARULUI

În septembrie, dacă pământul este eliberat de resturile vegetale şi pregătit, se începe plantatul bulbilor de toamnă (zambile, lalele, brânduşe, ghiocei, fritilaria, irişi, anemone etc.)
1-20 septembrie: ceapă verde de iarnă, salata care iernează, măcriş, spanac, măcriş;
20-30 septembrie: spanac.

Tot în luna septembrie este momentul strângerii seminţelor pentru primăvară. La roşii, se aleg fructele mari, specifice soiului, sănătoase, coapte bine. Roşiile se zdrobesc bine, se pun în vase cu apă, unde se spală bine. După ce s-au spălat, se îndepărtează de pe seminţe resturile de pulpă şi se lasă apa să se liniştească. Seminţele bune se lasă la fund, în timp ce seminţele seci plutesc la suprafaţă Pentru ca seminţele să nu rămână lipite unele de altele, adăugaţi o lingură de bicarbonat în apa în care le spălaţi. (CASIANA MIHUŢ)

un articol de
GHEORGHE GHIŞE