După unele tentative de a lucra în Italia, Elena Cocuţa Bujor, din comuna Cotnari, jud. Iaşi, s-a simţit chemată acasă de un anumit glas al pământului. Odată revenită pe plaiurile natale, a activat câţiva ani în domeniul comerţului, dar în urmă cu aproximativ un deceniu s-a decis să iniţieze propria afacere în sectorul horticol. Cu fonduri europene şi guvernamentale, a reuşit să înfiinţeze o mică plantaţie pomicolă (cireşe, mere, pere, pruni, caise) şi să îşi modernizeze activitatea de producere a legumelor în câmp, pe care până atunci o desfăşura în sistem gospodăresc, pentru propria familie şi pentru câţiva prieteni.
Primul blocaj…
An de an a reuşit să facă faţă provocărilor legate mai ales de valorificarea producţiei, dar în anul 2020, odată cu izbucnirea pandemiei, comercializarea directă a legumelor şi a fructelor s-a blocat. Din disperarea de a nu pierde tot, după participarea, la Iaşi, la o expoziţie cu vânzare a produselor micilor fermieri, în cadrul căreia a vândut absolut toată marfa adusă (produse conservate din legume şi fructe, zacuscă, salate, etc), a decis să prelucreze toate producţiile primare nevândute, o idee la care se gândea de mai mult timp.
… a devenit o oportunitate
„De vreo 6 ani, mă gândeam la procesarea recoltelor noastre, dar am tot aşteptat… Până în anul 2020, când, din cauza pandemiei, am rămas cu legumele nevândute -recolte de pe aproape 2 ha de grădină -, la fel şi cu fructele de pe 3 ha cu livadă. Am decis să prelucrăm totul, după reţetele din copilăria mea. Am creat şi propriul magazin, la Cotnari, pe care l-a denumit «Bunătăţi de casă», pe baza gustului deosebit al preparatelor”, explica fermiera din Cotnari.
Principiul meu este acela de a mânca mai puţin, dar mai bun – ELENA COCUŢA BUJOR ,horticultor şi antreprenor în jud. Iaşi
”Producem tot ce e necesar a fi pus pe masă”
Cum mai avea nevoie şi de alte produse, a aflat că mai existau producători care nu aveau unde să valorifice, de exemplu laptele, carnea, etc. Astfel, s-au asociat rapid. Astăzi sunt 3 familii care produc şi valorifică aproape tot ceea ce este necesar să fie pus pe masă, de la carne şi preparate din carne, produse de panificaţie/patiserie, lactate şi brânzeturi, legume şi fructe, conserve de legume şi din carne, până la murături, tochitură la borcan, dulceţuri, băuturi răcoritoare, lichioruri, etc. ”Cei doi asociaţi ai mei sunt doi fraţi, respectiv Gheorghe Ștefănoaia, care creşte 10 vaci, 200 de oi şi 40 porci, şi fratele său, Vasile Ștefănoaia, care cultivă legume în spaţii protejate, pe aproximativ 30 de ari de teren”, arăta Elena Cocuţa Bujor.
Fermă de păsări şi patiserie
Pe lângă cele 5 hectare cu legume şi pomi fructiferi, Elena Cocuţa Bujor creşte şi 3.000 de găini. Gama de activităţi a fost diversificată şi printr-o investiţie într-un atelier de panificaţie-patiserie. ”Activitatea de patiserie a fost, de fapt, una dintre primele mele acţiuni economice de după revenirea în ţară. Am crezut că mă voi opri doar la producerea de covrigi, gogoşi şi langoşi şi la comerţ. Dar viaţa a făcut să diversific cu pâine, cozonac, plăcinte, etc, dar să mă îndrept şi spre altceva. Am observat faptul că oamenii doresc să mănânce sănătos, iar pe de altă parte, am văzut că nu prea mai are cine să muncească, în sate. De aceea, am făcut paşi către legumicultură, pomicultură, zootehnie şi, iată, acum, către producere de alimente dintr-o gamă variată şi către valorificarea acestora în sistem asociativ”, preciza Elena Cocuţa Bujor.
Hrană pentru diaspora
Primele produse au plecat, în mod predominant, către Italia, Franţa şi Spania, pentru că de acolo au venit mai mulţi consăteni care au cumpărat pentru propriile familii, dar şi pentru alte familii din comunităţile de români din acele ţări. Cel puţin, înainte de sărbătorile de iarnă din anul 2020, ei îi trimiteau banii, iar Elena pregătea produsele. ”În proporţie de 80%, ajutorul financiar a venit din partea lor. Îmi amintesc că doar cu zacuscă am făcut vreo 12.000 de borcane de 580 ml, iar acest lucru îl reţin deoarece m-am chinuit puţin ca să fac comanda de borcane. Lucrurile au continuat foarte bine, atât pentru noi, producătorii, cât şi pentru consumatori”, menţiona Elena Cocuţa Bujor.
Certificare în sistem ecologic
Acum, deşi cerinţa din partea consumatorilor a crescut, activitatea de producţie în sectorul de procesare a continuat la acelaşi nivel ca şi în 2020, îndeosebi din cauza condiţiilor climatice răcoroase şi ploioase, care au limitat volumul recoltelor de legume şi fructe.
Pe de altă parte, din dorinţa de a obţine alimente cât mai sănătoase, ieşeanca a demarat procesul de certificare în sistem ecologic a producţiei de legume, cu finalizare în anul 2022. În plus, a făcut primii paşi pentru a atesta ca produs tradiţional plăcintele moldoveneşti ”poale-n brâu”.
Proiecte de viitor: fabrică şi magazin
Un proiect important al antreprenoarei din comuna Cotnari este acela de a accesa o măsură de finanţare europeană pentru a extinde şi moderniza atelierul de procesare a legumelor şi a fructelor, actuala investiţie fiind realizată cu utilaje moderne, dar la o dimensiune mai mică, atât cât au permis resursele proprii, o parte a utilajelor fiind achiziţionată cu plata în rate. Până când va putea accesa respectivele fonduri europene, Elena Cocuţa Bujor lucrează la proiectul de achiziţionare a unei suprafeţe de 1,5 ha de teren, pe care să amplaseze viitoarea fabricuţă de procesare a legumelor şi fructelor, un magazin cu degustare la poarta unităţii şi un automat pentru achiziţionarea în sistem ”self” a produselor alimentare şi nealimentare obţinute în cadrul asociaţiei locale de mici producători.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi