La demonstraţie au venit mulţi fermieri şi specialişti, care au apreciat saltul calitativ al celor două culturi rezultate din laboratoarele de cercetare ale Procera.
Daniel State, directorul general al companiei, a declarat: „Mă bucur că la acest eveniment al nostru am reuşit să atragem o audienţă selectă şi vectori de imagine ai agriculturii noastre, mai ales prin prezenţa lui Adrian Rădulescu şi a lui Lucian Buzdugan.
Am organizat special acest eveniment dus spre toamnă, a treia ediţie a lui, pentru că am vrut să se vadă şi roadele. Evenimentele din anii anteriori au avut loc în mai şi în iunie, dar atunci nu se putea vedea decât un eventual potenţial, ori acum se poate remarca producţia exactă.
În România există o problemă de cercetare: nu se foloseşte material genetic propriu, ci numai de import. Iar pentru caracteristici precum pierderea de apă, este păcat că nu se aduc în câmp cercetările româneşti.
Atunci când facem comparaţia între cercetarea autohtonă şi cea a companiilor multinaţionale nu cred că mai se poate face o separare, deoarece în laboratoarele româneşti folosim genetică la fel ca toate ţările considerate avansate în domeniu.
Pentru cultura porumbului am realizat ceva nou: haploizii. Procera are o colaborare cu Valeriu Rotarenco din Republica Moldova, care a lucrat într-un sistem similar nouă. Am pus la dispoziţia acestuia condiţiile de lucru pe care le-a cerut şi am dezvoltat împreună această tehnologie, care a produs patru varietăţi de porumb pentru FAO diferit.
Prin această tehnologie am reuşit să realizăm o polenizare mai mare. Cu alte cuvinte, dacă la anumite soiuri, prin tehnologie convenţională se obţin 10 boabe, prin aceşti haploizi putem obţine cel puţin 50 de boabe. Cu alte cuvinte, planta devine de cinci ori mai productivă. Această tehnologie am omologat-o în ţări precum China şi Japonia, Argentina şi SUA. Acum avem o solicitare din Franţa pentru a face acest lucru şi acolo.
Noi facem două lucruri: ameliorare pornind de la haploizi dar şi dezvoltăm inductorul care produce modificările de tehnologie. În acest moment, companiile care au pierdut pasul în crearea unei linii proprii, pot cumpăra inductorii de la noi. Aceasta devine pentru noi o nişă de afacere. Avem cultură proprie pe o suprafaţă de 1200 de hectare, pe care producem liniile genetice.
Lotul de astăzi se întinde pe 40 de hectare pentru culturi comparative, pentru partea de inducţie şi pentru haploizi, pentru cea de selecţie şi de încrucişare. Într-un cuvânt, tot ceea ce este necesar unei activităţi de cercetare”.
