După recoltarea strugurilor, urmează o perioadă în care se execută lucrări de pregătire a viţei de vie pentru iernare şi pentru recolta anului următor.

Temperaturile scăzute înregistrate în luna octombrie au determinat încheierea perioadei active de vegetaţie (căderea frunzelor). După activitatea vegetativă şi reproductivă, urmează o perioadă de repaus fiziologic, viţa de vie reducându-şi treptat metabolismul. Procesul poate apare uneori prematur, cauzat de seceta pedologică, fenomen care grăbeşte intrarea viţei de vie în perioada de repaus cu cca. 10-15 zile, precum şi de atacul bolilor sau de îngheţurile timpurii de toamnă.

Atenţie la căderea frunzelor

Procesul fiziologic de defoliere este la fel de important ca şi celelalte: pierderea aparatului foliar din timpul perioadei de vegetaţie conduce la o scădere a gradului de maturare a ţesuturilor lăstarilor, iar rezistenţa la ger a viţelor va fi mai slabă. În schimb, persistenţa aparatului foliar un timp mai îndelungat pe butuci în toamnele lungi şi ploioase determină maturarea insuficientă a lemnului.

Excesul de precipitaţii are un efect negativ asupra rezistenţei la acţiunea temperaturilor scăzute în timpul iernii ca urmare a faptului că ţesuturile lemnului sunt mai puţin dense.

Maturarea lăstarilor şi rezistenţa la îngheţ

Rezistenţa viţei peste iarnă este influenţată de maturarea lăstarilor, pe de o parte, şi de rezistenţa genetică a soiurilor cultivate, pe de altă parte. Această manifestare biologică nu trebuie neglijată, pentru că există o interdependenţă între toate manifestările care se succed în timpul anului.

Factorii care influenţează maturarea lăstarilor sunt de natură biologică (soiul), ecologică (cei mai importanţi, precum accidentele climatice, în special grindina, prin defolierea butucilor şi distrugerea ţesuturilor verzi, influenţează negativ maturarea lăstarilor) şi tehnologică.

Acţiunea factorilor tehnologici este diferită:
– fertilizarea cu îngrăşăminte fosfatice şi potasice contribuie la sporirea cantităţilor de amidon şi implicit se realizează o maturare bună a lăstarilor;
– încărcătura mare de lăstari pe butuc şi producţiile exagerate de struguri nesusţinute prin măsuri de fertilizare influenţează negativ maturarea lemnului lăstarilor.

Agresivitatea factorilor climatici

O mare problemă o constituie intensitatea valorilor extreme a factorilor climatici. Deşi erau considerate accidentale, în ultimii ani au devenit frecvente. Dintre aceştia, temperatura este cea mai agresivă. Pe fondul încălzirii excesive a aerului în lunile de iarnă, care produc adesea decăliri puternice, survin valori negative ce conduc la pierderea viabilităţii mugurilor.

Valorile negative ale aerului în luna octombrie întrerup adesea brusc starea de vegetaţie şi maturarea lemnului. Asprimea gerurilor de peste iarnă şi pagubele provocate de acestea impun protecţia plantaţiilor viticole.

Trebuie avut în vedere că în perioada de repaus, mugurii viţei de vie îngheaţă la temperaturi cuprinse între -16…-24 °C. Temperaturile mai mici de -18 °C…- 22 °C pot afecta mugurii de rod şi lemnul anual, iar cele sub -25 °C afectează lemnul multianual.

Îngropatul lemnului anual peste iarnă

Lucrarea de protejare a viţei de vie peste iarnă este foarte importantă şi nu trebuie trecută cu vederea. Butucii se îngroapă, de obicei, imediat după căderea frunzelor. În nici un caz, protejarea nu se face când frunzele sunt încă verzi.

Acţiunea se face la conducerea joasă prin muşuroire în primii doi ani şi prin îngroparea coardelor în anul III: coardele se grupează în mănunchi, se arcuiesc uşor şi se acoperă cu un strat de cca. 10 cm de pământ, pentru a evita ,,clocirea,, ochilor în perioadele din timpul iernii când temperaturile înregistrează valori pozitive.

La conducerea joasă pe semitulpini prin muşuroirea punctului de altoire şi a coardelor crescute din cepul de siguranţă de la baza tulpinii începând din anul II, coardele din cepii de siguranţă se apleacă şi se culcă pe suprafaţa solului în direcţia rândurilor de vie şi se acoperă cu pământ fie manual, fie cu ajutorul plugului cultivator. Viţele tinere, chiar dacă vor fi conduse cu tulpină semiînaltă sau înaltă, se muşuroiesc obligatoriu.

Alina DONICI
SCDVV Bujoru, Galaţi

Factori de risc la îngheţ

Atenţie! Efectul temperaturilor scăzute poate fi accentuat de factori precum:

• Amplasarea plantaţiilor – viile aşezate la baza pantei sunt expuse îngheţului, cu pierderea mugurilor chiar şi 100%;
• Amplitudinea temperaturilor – scăderile bruşte ale temperaturilor într-un interval scurt de timp sunt mult mai destructive decât scăderile treptate;
• Durata temperaturilor – perioadele îndelungate cu temperaturi scăzute accentuează efectul negativ al acestora;
• Forma de conducere – amplasarea elementelor de rod ale butucilor la înălţimea de 0,8-2 m faţă de nivelul solului e o practică eficientă pentru evitarea efectelor temperaturilor scăzute.

Arătura de toamnă

Lucrarea se execută după căderea frunzelor, cu plugul cultivator pentru vie, la adâncimea de 16-18 cm, cu răsturnarea brazdelor spre rândul de viţe, astfel încât să rezulte un bilon de-a lungul rândului, care va proteja baza butucilor.

În anumite situaţii, dependente de condiţiile climatice, cu ploi abundente sau dimpotrivă, cu secetă prelungită, arătura de toamnă se poate amâna până către sfârşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Bilonarea din arătură asigură îngroparea viţelor cu conducerea joasă sau a cepilor de la baza tulpinilor la conducerea semiînaltă.