Chiar dacă şi-au asigurat în mare parte stocurile de inputuri, mulţi au făcut comenzi externe şi se întreabă dacă vor mai primi produsele la timp, întrucât livrările au fost amânate pe perioade de până la 60 zile, ne spune specialistul Aurel Pană.
Între timp, seceta şi dăunătorii creează probleme. „Vin din câmp acum. Este secetă mare, pământul este uscat, bolovănos, cu greu se pot face lucrări de primăvară. Patul germinativ nu poate fi pregătit optim, de aici va rezulta răsărire neuniformă, goluri, densitate slabă. Chiar dacă se va interveni cu aceleaşi tratamente fitosanitare şi îngrăşăminte, vom avea un cost mare de producţie şi o recoltă slabă, cu pierderi de calitate şi cantitate”, ne-a spus agronomul.
Prăşitoarele sunt riscante
În contextul actual, cu criza provocată de CoVid şi accentuată de condiţiile de lucru vitrege din câmp şi de timpul extrem de limitat, inginerul agronom a mai spus că acolo unde nu sunt precipitaţii în primăvară, fermierii care au mizat pe culturile de primăvară pot ajunge în pragul falimentului. „Ideal este ca în planul de culturi al fiecarui agricultor să fie o proporţie de 70% culturi de toamnă. Astfel, dacă ai o rapiţă cu densitate slabă, aşa cum este cea de acum, sub 4 plante pe metrul pătrat, o poţi întoarce. Dar dacă ai 50% culturi prăşitoare, o primăvară secetoasă şi nu mai poţi întoarce cultura, poţi ajunge foarte uşor la faliment”, a explicat Aurel Pană.
3 măsuri eficiente
1. Fermierii să facă un minimum tillage, mai ales pentru culturile de primăvară, aşa încât să aibă grijă să nu piardă apa din sol.
2. Să ţină cont de costul de producţie, acesta să fie cât mai mic. La o trecere să facă mai multe operaţiuni, să folosească utilaje complexe, pentru a economisi motorină, şi să facă tratamente preventive.
3. Să aibă grijă la fitotoxicitate: dacă e secetă, să facă o diluţie mai mare şi să meargă pe doze optime, ca să nu streseze planta.
IMPORTANT!
„Este extrem de important ca în calculele fermierilor să intre costurile de producţie, pentru că sunt zone în care se mai şi întorc culturi de rapiţă şi atunci automat cheltuielile cresc substanţial, iar la un cost mare de producţie, trebuie să vezi dacă piaţa îţi permite să mai vinzi în profit”, avertizează Aurel Pană.
Articol publicat în revista Ferma nr. 6/255 (ediţia 1-14 aprilie 2020)
