Vremea afectează încă odată piaţa orezului, ducând preţurile la acest aliment de bază la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
Livrările de orez erau deja afectate de restricţiile la export impuse anul trecut de India, cel mai mare exportator mondial, precum şi de îngrijorările că seceta provocată de fenomenul meteo El Nino va afecta producţia din Asia de Sud-Est, o importantă regiune pentru cultura orezului. Acum inundaţiile catastrofale din sudul Braziliei au creat noi îngrijorări.
Un alt factor care impulsionează preţurile este încetinirea cu care ajunge pe piaţă noua recoltă în Asia de Sud-Est, subliniază Peter Clubb, analist la Consiliul Internaţional al Cerealelor. Asta în condiţiile în care recoltarea orezului în Thailanda şi Vietnam se apropie de sfârşit. Thailanda este al doilea mare exportator de orez iar Vietnamul este al treilea.
Potrivit statisticilor, un român mănâncă în fiecare an circa 4 kilograme de orez, ceea ce înseamnă că, în total, consumul populaţiei trece de 75 de mii de tone. Cu toate acestea, ţara noastră produce doar 20 la sută din orezul pe care îl consumăm.
Vezi aici datele privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei de OREZ în România!
AVEM POTENȚIAL, DAR NU MAI AVEM PRODUCȚIE!
În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez. În anul 2009, suprafața cultivată cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italiană Riso Scotti deținea 4.000 de hectare.
În anul 2010, suprafața cultivată ajunsese la 12.000 de hectare, iar producția a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers la export. Cu această suprafață cultivată, România a revenit în topul producătorilor de orez din Europa, fiind depășită doar de Italia (280.000 de hectare) și Spania (80.000 de hectare).
România este considerată țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare potențial de creștere în domeniul orezului, pentru că regiunea Dunării are de 20 de ori mai multe rezerve de apă decât bazinul Padului, unde se cultivă cea mai mare parte a orezului italian.
Comunitatea europeană produce 75% din necesarul de orez, restul de 25% îl importă din China sau Africa. Singura țară care ar mai putea „umple” acest gol este România.
