Ministerul Agriculturii a anunţat pentru 2011 o producţie de legume de aproape 3,5 milioane tone, cu peste 10 la sută mai mult decât cea obţinută anul trecut. Pe de altă parte însă, preţurile la anumite produse au scăzut chiar şi cu 30 procente în ultimele 12 luni, ceea ce aduce mari prejudicii fermierilor.
Aceştia se plâng că sunt obligaţi să vândă ieftin intermediarilor pentru a scăpa de marfă, în condiţiile în care există prea puţine spaţii de depozitare.
Pierderi de 50 la sută
„Degeaba avem producţie bună dacă vindem la un preţ de mizerie. Speculanţii fac legea pe pieţele din ţară. În plus, ne omoară şi importurile. Mai nou se aduc roşii din Polonia, castraveţi din Ungaria. Anul acesta, producătorii români nu îşi vor scoate nici măcar 50 la sută din investiţie”, avertizează Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de Producători Legume-Fructe din Matca.
La sfârşitul lunii septembrie, în comuna gălăţeană roşiile erau comercializate la 40-50 de bani kilogramul, ardeiul gras la un leu, iar varza la 20-30 de bani. O soluţie ar fi depozitarea produselor, dar spaţiile sunt foarte mici şi neconforme. „Ne-au promis că vor înfiinţa depozite în bazinele mari din ţară şi probabil în campania electorală viitoare vor face la fel. Ne-am săturat de atâtea vorbe, vrem fapte”, a răbufnit fermierul.
Acesta a ajuns să-şi vândă marfa pe pieţele din Constanţa. Roşiile le-a dat cu un leu kilogramul, ardeiul între 1,3 şi 1,5 lei. „Anul acesta ieşim pe pierdere. Pentru că inputurile sunt foarte scumpe. Cheltuim o grămadă de bani pe sămânţă, folie pentru solarii şi îngrăşăminte”, spune Mircea Croitoru, care este liderul unei asociaţii de peste 600 de membri.
Seceta ar putea afecta recolta viitoare
În aceeaşi situaţie se află şi Dumitru Ionescu, din Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa. A cultivat cartofi timpurii şi varză, însă preţul cu care livrează în supermarketurile de lângă Bucureşti îl nemulţumeşte. „Am dat cartofii cu 0,5 lei şi varza cu 0,2-0,25. Practic, de banii ăştia îmi acopăr doar cheltuielile de producţie, căci de profit nici nu poate fi vorba.
Avem restanţe la pesticide, la seminţe. Nu ştiu cum o să acopăr cheltuielile pentru recolta viitoare”, se plânge fermierul. Din păcate, nici timpul nu ţine cu el. Culturile înfiinţate în această toamnă ar putea fi compromise din cauza secetei. „Cheltuim cu irigaţiile cam 300 de lei pe zi. Ar trebui să vindem varza măcar cu 0,5 lei kilogramul pentru a ne acoperi cât de cât din cheltuieli”, constată acesta.
Bişniţarii fac legea în pieţe
Mulţumiţi de recolta din acest an, producătorii agricoli susţin, totuşi, că importurile de legume la preţuri foarte mici, precum şi evaziunea fiscală din domeniu le creează probleme în valorificarea producţiei. Beniamin Măriuţă, din Valea Largă, judeţul Mureş, se luptă cu samsarii din pieţe, însă de câştigat au numai aceştia din urmă. „Bişniţarii care vând în piaţa de gros din Cluj au închiriat jumătate din spaţiu şi au profit de 1.500-2.000 de lei pe zi.
Noi atâta facem într-o săptămână. Ei aduc roşiile din Ungaria, le cumpără la 50-60 de bani kilogramul şi le vând cu 1-1,2 lei”, ne-a mărturisit fermierul. Deşi a obţinut o recoltă bună de roşii (în jur de 40 tone pe 12.000 fire în solar), e nemulţumit de preţ. „Am vândut în medie cu un leu kilogramul, după ce acum un an preţul nu a coborât sub 3,5 lei.
Numai sămânţa m-a costat 45 de bani bobul. Vă daţi seama cât de mult am pierdut”, ne explică Beniamin Măriuţă. În piaţa din Turda, unde de obicei îşi expune marfa, tomatele se vând cu 1,5 lei la masă şi un leu la en-gros. Vinetele şi gogoşarii se comercializează cu 1-1,5 lei.
Marfă nevândută
În comuna Belinţ, din judeţul Timiş, legumicultorii se tem că vor rămâne cu marfa nevândută. „Producţia a fost bună anul acesta, dar preţurile sunt foarte mici. Nici vânzarea nu merge aşa cum ne-am aşteptat. Am vrea să depozităm, dar nu prea avem unde”, ne spunea Valentin Cebzan, care are peste 40 de tone de cartofi. A plătit pe sămânţă între 1,7 şi 2,2 lei kilogramul şi acum vinde în piaţă cu 60 de bani, după ce iarna trecută câştiga şi 2,5 lei la un kilogram de cartofi.
„Nu mai avem bani de investiţii. În doi-trei ani suntem obligaţi să abandonăm agricultura pentru că nu mai e rentabil”, consideră bănăţeanul. Varza o vinde cu 50 de bani kilogramul sau 70 de bani dacă o transportă el însuşi la beneficiar. În Lugoj, kilogramul de ardei gras se comercializa cu 1,5-2 lei, iar vinetele cu un leu.
Depozitele, tot o problemă
Producţia de legume a României este legată în principal de sezonul cald. Lipsa depozitelor este o problemă pe care Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) încearcă să o rezolve de câţiva ani.
Ministrul Valeriu Tabără a promis că, cel târziu la începutul lui 2012, vor fi finalizate silozuri pentru cereale şi legume cu o capacitate de circa 2 milioane de tone, fapt ce le va permite producătorilor o mai mare flexibilitate şi posibilitatea de a vinde la momentul potrivit şi la preţuri mai bune.
Potrivit MADR, în sectorul legume-fructe, la nivelul a 32 judeţe există în prezent un număr de 379 capacităţi de depozitare, cu un total de 233 mii tone. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt în derulare 17 proiecte pentru noi depozite de legume-fructe, care însumează o capacitate de 130 mii tone.
Tot prin PNDR sunt contractate un număr de 155 depozite noi pentru seminţe de consum, cu o capacitate totală de 2,7 milioane tone.
Statistică
Datele oficiale arată că, la nivelul lunii iulie 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a realizat o producţie de legume de 1.824.837 tone, faţă de 1.213.908 tone, cu creşteri semnificative la principalele legume (tomate, ardei, varză, ceapă).
În ceea ce priveşte cultura de cartofi, se estimează o creştere de 30 la sută comparativ cu 2010, când, din cauza precipitaţiilor abundente, producătorii din întreaga ţară s-au confruntat cu un atac puternic de mană.
În 2011, potrivit Ministerului Agriculturii, pe cele 42.705 hectare cultivate cu legume s-au obţinut 3.490.804 tone de legume. Din această cantitate, în solarii au fost obţinute 156.800 tone, iar în sere 28.481 tone. Suprafaţa ocupată de solarii este de 3.000 hectare, iar cea de sere de 317 hectare.
