Este un prim moment de bilanț și pentru Nicu Berescu, fermier din comuna gălățeană Negrilești, care exploatează 250 ha de teren. „Am avut cultivate cu grâu 37 ha. Am folosit un soi de grâu Premium, aparținând grupei de panificație 8, austriac, dar care m-a dezamăgit. Am obținut o recoltă slăbuță, în medie de 4.650 kg/ha. Recolta am vândut-o cu 51 de bani kilogramul”, ne-a declarat producătorul agricol. Acesta este nemulțumit că munca lui nu a fost prețuită de către unii traderi de cereale așa cum ar fi trebuit să fie! „Eu zic că grâul meu a fost panificabil, dar se mai umblă oleacă și cu prostii! Am dus la analiză la Prutul, avea 80,6 kg/hl, masa hectolitrică, iar când am dus în baza de recepție, aceasta a scăzut dintr-odată la 60 kg/hl. Bobul de grâu a avut și un conținut ridicat de proteină și de gluten”, detaliază fermierul. Cultivatorul gălățean este ferm: “Oricum nu am să mai pun grâu de acum înainte decât pe zece hectare, pentru că unii jucători din piață își bat joc de noi cu prețul ăsta!”
“Rapița m-a scos din gaură!”
Nicu Berescu a fost salvat de cultura de rapiță, l-a scos din gaură. Imediat după ce a recoltat, a prins o conjunctură favorabilă de preț care i-a permis să acopere o parte din datorii. “Am dat rapița cu 1,53 lei kilogramul. De pe cele 40 ha am adunat în medie 3250 kg/ha. Hotărât lucru, voi mări suprafața la rapiță din toamnă. Marea mea îngrijorare este legată de lipsa ploilor, așa cum au anunțat meteorologii”, a susținut Berescu.
Mazărea, în “Anul Internațional al Leguminoaselor”
O altă cultură care i-a adus satisfacție în acest an a fost cea de mazăre. Nicu Berescu a pus mazăre furajeră pe o solă de zece hectare. “Nu pentru că FAO a declarat 2016 – Anul Internațional al Leguminoaselor am cultivat mazăre, ci pe motiv că a început să cumpere cam toată lumea mazăre. Și prețul oferit este unul destul de atrăgător: la 90 de bani kilogramul. În zona noastră se pot face și 5 t/ha; ceva mai bine ca la rapiță”, a punctat fermierul. El a nu a uitat să adauge că mazărea are valoare agronomică ridicată, prin capacitatea de a fixa azotul în sol; la un hectar se înregistrează între 80 și 100 kg de nitrogen.
În ferma gălățeanului, culturile de porumb (80 ha) și de floarea-soarelui (60 ha) s-au dezvoltat destul de bine pentru această fenofază. După ultimele evaluări, Nicu Berescu speră să se închidă cu o producție de 3.500 kg/ha la floare și peste 5 tone la porumb. Dar trebuie apă…
Nicu Berescu nu vrea să-și asume riscuri
La această dată, 25 iulie a.c., i s-au oferit prețuri în avans de 1,43 lei/kg la floare și de 55 bani per kilogram la porumb. Dar fermierul Nicu Berescu nu vrea să riște și să piardă! Preferă să stea în așteptarea unei conjuncturi comerciale mai favorabile, a unui preț mai apropiat de realitatea economică.
„La grâu am atins maximum de producție!”
Pe inginerul Gheorghe Lămureanu, fermier constănțean ce lucrează aproape 1.400 ha teren la Agigea, l-am întâlnit în câmp, în timp ce coordona activitatea de campanie. Cu o zi în urmă terminase de recoltat coriandrul, pe 60 ha, și ovăzul, pe o suprafață mai mică. A produs în medie 2 t/ha de coriandru, pe care-l va comercializa la prețul de 500 dolari tona. „Am avut cultivate 800 ha cu grâu, soiuri românești și străine, pentru zona noastră am atins potențialul maximum de producție, în jur de 5,5 t/ha, dar am și cheltuit o groază de bani cu tehnologia intensivă; am dat trei tratamente, cu fertilizările nu ai încotro, plantele suferă de șocul termohidric, de cel fiziologic… Peste 20 de miliarde de lei vechi m-a costat cultura grâului”, ne-a declarat fermierul. Spre deosbire de anul trecut, nu a mai păstrat nimic pe stoc. Gheorghe Lămureanu ne spune că a prins prețuri proaste; cel mai bun fiind 136 euro/t, cel mai mic 126 euro/t. „Rapița a avut un preț mai bun, dar zona noastră nu este neapărat favorabilă culturii. Anul acesta nici nu mai pun dacă nu am condiții ideale la înființare. An de an am semănat numai în praf și au stat boabele și câte o lună de zile în pământ, cultura nu a răsărit uniform și am avut probleme la producție. Abia am făcut 2.500 kg/ha pe 150 ha, am tot redus de la 400 ha, pentru că am pus-o tot așa în condiții dezavantajoase”, a susținut cultivatorul.
Mazărea – un leu kilogramul
În fermă, s-a simplificat structura de cultură; a înființat 100 ha cu soia, 120 ha cu porumb, 60 ha de lucernă și 20 sămânță de lucernă. „În Anul Internațional al Leguminoaselor, cultivasem 70 ha de mazăre, din păcate s-a pus accentul foarte puțin pe leguminoase, de fapt, din fericire, le-a venit mintea la cap și văd că acordă niște subvenții speciale pentru aceste culturi. La mazăre ne-am închis undeva la 4 t/ha, am valorificat-o cu 250 dolari/t; cam 1 leu/kg. Nu a fost rău deloc”, a apreciat cultivatorul. Acesta a susținut că o echipă din Franța a făcut un studiu complex pe culturile din ferma lui și a rămas profund impresionată de tehnolgia aplicată în urma căreia a văzut glomerulele de azot natural așezate pe rădăcina de soia și de mazăre în sol, unele de mărimea boabelor de fasole.
Gheorghe Lămureanu este membru al Cooperativei Dobrogea Sud – o structură care de cinci ani funcționează la parametrii optimi. „Prețurile sunt la limita de jos, sunt cele de acum 25 de ani, când 1 kg de îngrășământ era 20 de bani, acum costă 1 leu, iar îngrășămintele complexe, 2,5-3 lei/kg”, arată fermierul. Dacă seceta se mai prelungește, pentru mulți agricultori anul va fi catastrofal!”, a rostit apocaliptic inginerul Gheorghe Lămureanu.
Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 – 15 august 2016
