Pe parcursul dezvoltării culturilor, fermierii, într-o oarecare majoritate, estimau recolte bogate de porumb şi de floarea soarelui pentru anul în curs. Astăzi, la un prim bilanţ, vedem că lucrurile nu stau tocmai aşa.

În plină campanie de recoltare a porumbului, am stat de vorbă cu fermierii pentru a afla ce producţii vor avea în 2011, cum plănuiesc să-şi valorifice produsele, la ce preţuri se poate face profit.

Mai bine ca anul trecut

Cu valorificarea florii soarelui am terminat. Am vândut întreaga cantitate la comercianţi mai mari, la preţul de 1,45 lei kilogramul
Aurel Placinschi

Pentru Aurel Placinshi, director Asociaţia agricolă Moldova Ţigănaşi, Iaşi, 2011 a fost mai bun decât 2010. „La floarea soarelui am obţinut o producţie medie de 3.000-3.100 kilograme la hectar, faţă de circa 2.800 kilograme la hectar, cât am avut anul trecut. Deci, stăm cu ceva mai bine comparativ cu 2010”, susţine Aurel Placinschi.

În momentul discuţiei noastre (n.r. – 26 septembrie 2011), planul de recoltare a porumbului la Moldova Ţigănaşi era realizat în proporţie de 30 la sută. „La porumb stăm aproximativ la fel ca anul trecut, preconizez o producţie de circa 8.000-9.000 de kilograme la hectar. Deocamdată, în acest moment, am recoltat 30 la sută din suprafaţă. În continuare, o să usuc porumbul şi o să-l păstrăm în depozite”, susţine Aurel Placinschi.

Moldova Ţigănaşi exploatează 1.000 hectare de porumb, respectiv 500 hectare cu floarea soarelui (dintre care 200 hectare sunt loturi cu hibrizi).

Soarele „arde” trei tone la hectar

Deţinem o capacitate de depozitare de 21.000 tone, ceea ce înseamnă că o să depozităm, uscăm şi aşteptăm să vedem cum evoluează piaţa
Liviu Ciucoş

La momentul documentării noastre (26 septembrie 2011), la Societatea agricolă Înfrăţirea din Carei, judeţul Satu Mare, se recoltase porumbul pe circa 40 la sută din suprafaţa însămânţată.

În 2011, seceta l-a afectat şi pe Liviu Ciucoş, director Societatea agricolă Înfrăţirea Carei. „În 2011, o să avem producţii mai mici de porumb, cam cu circa 3.000 de kilograme pe hectar. Concret, vorbesc de 7.000-7.500 kilograme de porumb pe hectar, anul în curs. În 2010, în schimb, am înregistrat producţii de 10.500 kilograme de porumb pe hectar”, susţine Liviu Ciucoş.

Partea bună a lucrurilor este faptul că Înfrăţirea este dotată cu spaţii de depozitare şi silozuri, deci îşi poate permite să aştepte preţuri mai bune. „Desigur că, deocamdată, noi nu ne grăbim deloc să vindem din producţia de porumb”, declară Liviu Ciucoş.

În privinţa preţului porumbului, directorul Înfrăţirea apreciază că la circa 0,9 lei kilogramul, fermierii ar fi mulţumiţi. „Ţinând cont de condiţii, de piaţă şi de economie, apreciez că, pentru a fi pe plus, fermierii ar trebui să vândă la minim 0,9 lei kilogramul de porumb. Ca şi la grâu, de altfel”, explică Liviu Ciucoş.

Înfrăţirea Carei exploatează 1.500 hectare de teren, din care 904 hectare cu porumb.

Cum să-ţi maximizezi profitul

Părerea mea este că anul acesta rentabilitatea pleacă de la 0,6 lei kilogramul de porumb
Dimitrie Muscă

În ciuda secetei din vestul ţării, Dimitrie Muscă, director Combinatul Agroindustrial Curtici, anunţă producţii mai mari de porumb comparativ cu anul trecut. „Până în prezent, noi avem 9.700 kilograme de porumb boabe STAS la hectar, cu o umiditate de 14 la sută. Faţă de 2010, când am avut 8.600 kilograme de porumb pe hectar, după cum se vede, vom înregistra producţii mai bune.

Explicaţia? Anul trecut am fost afectaţi extrem de puternic de o grindină, care ne-a diminuat producţia, practic neavând nici o posibilitate de apărare”, susţine Dimitrie Muscă.

Beneficiind de o structură complexă, care cuprinde întregul lanţ, de la producţie la procesare şi valorificare prin reţeaua proprie de magazine, Combinatul Agroindustrial Curtici reuşeşte practic să-şi maximizeze profitul. „O parte din recolta de porumb este destinată hranei animalelor, iar o parte o vom vinde, când vom aprecia că putem face acest lucru şi nu când vor bişniţarii.

Deţinem o capacitate de depozitare de 50 de mii de tone de cereale, deci avem unde să stocăm produsele. În privinţa preţului porumbului, apreciez că prin iarnă-primăvară e posibil să ajungă la 1 leu kilogramul”, declară Dimitrie Muscă.

Combinatul Agroindustrial Curtici exploatează 7.600 hectare de teren, din care 3.300 hectare cu porumb.

Producţia, compensată prin preţ

La floarea soarelui, în 2011, faţă de 2010, avem mai puţin cu 1.500 kilograme pe hectar
Vasile Dajboc

Vasile Dajboc, director Societatea agricolă Anghinarea din Galaţi, spune că, de multă vreme, plantele nu au suferit atât de tare din cauza lipsei precipitaţiilor. „Avem trei luni şi jumătate fără apă, iar actualmente necesarul apei în sol se ridică la peste 150 de litri de apă pe metru pătrat. Plantele au suferit cumplit”, explică Vasile Dajboc.

De altfel, acest lucru se vede cel mai bine în recolta de floarea soarelui din 2011. „Anul acesta am obţinut o producţie medie de 2.400 kilograme de floarea soarelui pe hectar, faţă de 3.900 kilograme pe hectar, producţia din 2010. O diferenţă enormă, după cum se vede, generată de lipsa apei”, susţine Vasile Dajboc.

În ceea ce priveşte porumbul, în 2011 Anghinarea a obţinut o producţie medie de 6.600 kilograme pe hectar. „Mai avem de recoltat circa opt hectare, pe care le-am amânat din cauza umidităţii. Până acum avem o medie de 6.600 kilograme de porumb pe hectar. Faţă de anul trecut, când am înregistrat 7.200 kilograme de porumb pe hectar, stăm mai slab”, afirmă Vasile Dajboc.

Din fericire, producţia mai slabă din 2011 a fost compensată prin preţul bun la care fermierii gălăţeni au valorificat deja porumbul. „Am vândut porumbul cu 1,32 lei kilogramul, reuşind astfel să mai compensăm din pierderi. Iar floarea soarelui am vândut-o cu 1,42 lei kilogramul. Avem şi şansa să lucrăm cu Cerealcom Brăila, societate serioasă şi de cuvânt, fapt care ne-a ajutat foarte mult”, declară Vasile Dajboc.

Anghinarea Galaţi exploatează 500 de hectare, din care 110 hectare cu floarea soarelui, respectiv 80 hectare cu porumb.

INFO

Calamităţi… record

„Din 5 aprilie până în 19 iulie 2011, solul a beneficiat de 27 de litri de apă pe metru pătrat
Petre Popescu

Zona Mehedinţiului se numără printre cele mai afectate regiuni de secetă din România. Surse locale afirmă că, în circa patru luni de zile, în întreaga zonă n-au căzut decât 27 de litri de apă pe metru pătrat. „Cred că asta spune totul, nu? Vă daţi seama în ce condiţii s-au dezvoltat aici culturile agricole…”, ne mărturiseşte Petre Popescu, fermier din Mehedinţi, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) din Mehedinţi.

După cum am aflat şi de la Cornel Stroescu, preşedinte APA Mehedinţi, fermierii care au porumb consemnează calamităţi cuprinse între 80 şi sută la sută. În sudul judeţului au fost afectate de secetă circa 30.000 de hectare, mai cu seamă cele situate între Drobeta Turnu-Severin şi Calafat.

Ironia face că ogoarele producătorilor se învecinează cu Dunărea, fapt care ar trebui să ne facă să vorbim acum despre recolte record la porumb. „Din păcate, nu am reuşit să întreprindem mai nimic pe linia irigaţiilor.

Ne-am întâlnit de câteva ori cu autorităţile, am discutat, dar… n-am mers mai departe. Soluţii ar fi, avem însă nevoie de suport din partea statului. Altfel, va fi şi mai rău…”, susţine Petre Popescu, administrator SC ManoloAlberto SRL, din Drobeta Turnu-Severin. În ceea ce priveşte floarea soarelui, interlocutorul nostru afirmă că a obţinut o producţie medie de 1.500 kilograme la hectar, pe care a valorificat-o cu 500 de dolari tona.