PNRR. Conferinţa care a produs mult zgomot, pentru nimic! - Revista Ferma
5 minute de citit

PNRR. Conferinţa care a produs mult zgomot, pentru nimic!

Numai că, în ciuda agendei sforăitoare a evenimentului am venit viţei şi am plecat boi, cum spune o veche vorbă, atât de populară la noi…
Dar să o luăm pe rând!

 

PERSOANE IMPORTANTE, DAR ŞI ABSENŢI IMPORTANŢI

Chiar în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, misiunea Comisiei Europene la Bucureşti a organizat prima Conferinţa anuală privind implementarea PNRR.
Lista de vorbitori a cuprins o seamă de înalţi funcţionari ai CE, competenţi şi implicaţi, astfel încât să contureze imaginea unei întâlniri deosebit de interesante.
Iată pe cei mai importanţi dintre aceştia: Céline Gauer – Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatul General al Comisiei Europene), Eric von Breska – Director SG RECOVER, negociator-şef RO – PNRR, Massimo Suardi – Director DG ECFIN (Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare din cadrul Comisiei Europene), negociator-şef RO – PNRR, Tudor Constantinescu – Consilier principal al Directorului General DG ENER (Direcţia Generală Energie din cadrul Comisiei Europene).
Alături de aceştia s-au aflat şi Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Siegfried Mureşan, membru al Parlamentului European, co-raportor RRF, Dragoş Pîslaru, europarlamentar, co-raportor RRF, precum şi secretari de dtat din ministerele Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Energiei, Finanţelor, dar şi fostul premier Emil Boc – preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România.
Nu au lipsit nici analişti şi experţi de o certă valoare.

Au strălucit prin absenţă, însă, reprezentanţii a două sectoare esenţiale pe care PNRR se bazează: agricultura şi mediul! Asta cu toate că decarbonizarea, de exemplu, şi reducerea poluării se află sau implică aceste două ramuri, cu precădere!

 

AVERTISMENTE SERIOASE…

Am aflat câteva lucruri importante şi interesante, dar pentru care nu ar fi fost nevoie de un eveniment de o asemenea amploare. Astfel, de la Carmen Moraru, Secretar de Stat în ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene am aflat că avem de atins 507 ţinte şi jaloane, reunite în 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, pentru a beneficia de fondurile alocate. Acestea se ridică la 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,23 de miliarde granturi şi 14,94 de miliarde împrumuturi.
Foarte important de ştiut este că e posibilă schimbarea unora dintre proiectele incluse în PNRR, dar numai în anumite condiţii. După cum a explicat Céline Gauer, Director General SG RECOVER, „România este responsabilă ca stat pentru conţinutul Planului, aprobat de Consiliu. Nu este ceva care a venit de sus în jos, este ceva propus de România”.
Gauer a avertizat şi că „posibilitatea pentru orice ţară de a cere revizuirea unui jalon sau a unei ţinte este prevăzută în regulament, în mod foarte strict şi se aplică investiţiilor, dacă este vorba de condiţii neprevăzute la momentul realizării Planului. Avem exemplul unor planuri de investiţii care nu s-au mai putut realiza pentru că în acel loc au avut loc inundaţii, dar să schimbi o ţintă doar pentru că aşa vrei, asta nu este posibil!”.
Un avertisment foarte serios, ţinând seama de obiceiurile mioritice…

conferinta pnrr_b 

NIMIC DESPRE AGRICULTURĂ…

Din nefericire însă, în afara imaginii de ansamblu, nu am mai aflat mare lucru despre rezultatele primului an de implementare a PNRR. ştim că trebuie transformat din temelii în cel mai scurt timp, astfel încât să fie bazat pe surse de energie regenerabile şi că digitalizarea, în special a sectorului public, reprezintă un obiectiv important în cadrul Planului.
Despre ceea ce ne doare foarte tare, ca de exemplu măsurile adresate sectorului agricol, nu am aflat nimic. Nici care sunt, nici ce importanţă li se alocă şi, cu atât mai puţin, ce sume totale sunt prevăzute. La fel, nu am aflat nimic despre acele măsuri de mediu care au implicaţii în domeniul agricol, cum ar fi înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie ori managementul gunoiului de grajd şi producţia de biogaz, ca să dăm doar câteva exemple.

 

… NIMIC DESPRE MEDIU!

L-am întrebat, în numele revistei Ferma, pe Dan Drăgan, secretar de Stat la ministerul Energiei, ce planuri există pentru finanţarea realizării staţiilor de producţie a biogazului. Reamintim cititorilor că un astfel de proiect este gestionat de ministerul Mediului, dar este unul de o amploare destul de redusă, care ar permite construcţia a cel mult zece instalaţii în toată ţara.
Răspunsul primit a fost unul ambiguu, şi anume că, atunci când se vorbeşte despre reconversia sectorului energetic se au în vedere toate formele de producţie curată, respectiv solară, eoliană, pompe termale, biomasă etc. Fără cifre, fără priorităţi, fără alte amănunte!

O ÎNTÂLNIRE APROAPE DEGEABA!

În concluzie, am avut încă o dovadă că vremea formelor fără fond nu a apus încă. Ne învârtim între cifre globale şi proiecte generale, dar când vine vorba despre chestiuni concrete, atunci fie că ele nu se comunică (asta ar fi situaţia cea mai fericită, chiar dacă incorectă şi imorală), fie nu există şi atunci cei care ar trebui să le prezinte preferă să rămână la înălţimile privirilor generale. Trist, în ambele situaţii!
În ceea ce mă priveşte, am trăit cu senzaţia că pe nimeni nu prea interesează cum, unde şi cine produce hrana noastră…

 

un articol de
ALEXANDRU GRIGORIEV

Cisteste si...

Recomandările redacției

Witness P*S – taurul Simmental de 206.000 de euro!

În vârstă de aproximativ unsprezece luni, Witness P*S este cel mai scump taur din rasa Simmental vândut vreodată la o licitație în Bavaria. Taurul recordist este fiul lui Wirbelwind-P*S, a fost crescut de Christiane Böhm

taur Witness PS Witness P*S - taurul Simmental de 206.000 de euro!
Ultimele articole
Comportament natural pe pardoseli antiderapante Nu ignorați pododermatitele!

Nu ignorați pododermatitele!

V-ați întrebat ce legătură există între comportament, productivitate și sănătatea ongloanelor la vacile de lapte? Statisticile arată că o vacă […]

Citește mai multe știri →