BOTOŞANI. Semănăturile de toamnă se dezvoltă frumos
„A dat Dumnezeu de am semănat sfecla de zahăr pe 52 ha, borceagul pe 15 ha, mazărea pe 10 şi lucerna pe vreo 3 hectare, că eu am şi zootehnie”, ne-a declarat inginerul Neculai Dulceanu.
Fermierul care lucrează circa 600 ha în Hăneşti susţine că înfiinţarea culturilor de floarea soarelui şi porumb a întârziat cel puţin 2 săptămâni faţă de anii trecuţi când, cu câteva zile înainte de 1 mai finaliza campania de semănat.
Neculai Dulceanu a pregătit din toamnă terenul pentru peste 300 ha cu floare (170 ha), porumb (140 ha) şi 40 ha cu soia şi culturi verzi.
Este liniştit că are culturile de toamnă frumoase, sănătoase şi corespunzător hrănite, ceea ce îi dă mari speranţe.
Semănatul direct în mirişte
Cum va da căldura este pregătit să intre cu un tratament la rapiţă, vor urma culturile de grâu şi sfecla de zahăr, aceasta din urmă este bine răsărită şi dacă întârzie prea mult cu erbicidarea va fi o problemă.
Fermierul din Hăneştii Botoşanilor s-a convins că va trebui să facă o schimbare în pas cu… schimbările climatice. „Mă gândesc la modul cel mai serios să înlocuiesc tehnologia şi să însămânţez direct în mirişte. Urgenţa este o maşină performantă!”, susţine acesta.
VÂLCEA. Câmpul nu arată prea bine!
Şi în judeţul Vâlcea a plouat destul ca terenul să fie moale şi să nu se poată intra la pregătit şi semănat. Inginerul Constantin Epure, tehnologul fermei Damila Agro din Oveselu, nu este prea mulţumit de cum arată câmpul.
Campania de semănat nu are continuitate. „Am semănat până acuma 100 ha de floarea soarelui, că nu ne-a permis timpul, la noi chiar a plouat! Pe 1 aprilie am început cu câteva hectare, apoi a venit ploaia… Plantele au răsărit tardiv, pe 24 aprilie! Eu zic că nu e ok, nu poţi avea o cultură optimă când îţi răsare după foarte multe zile. Mai am de însămânţat încă vreo 150 ha, dar am făcut o pauză pentru tratamentele la grâu. Plantele au ajuns deja la al doilea internod şi nu vreau să risc întârziind! Am să aplic o strobilurină în amestec cu un tebuconazol la care adaug un insecticid şi două erbicide (Pallas cu Trimmer); le pun pe toate la grămadă”, explică specialistul. Acesta a finalizat tratamentul la rapiţă cu Mospilan (insecticid) şi Pictor (fungicid).
Constantin Epure avea de pus în pământ sămânţa de porumb pe 350 ha. La începutul lunii mai a grăbit lucrarea, deoarece s-au anunţat ploi pe zonă. „Norocul” lui este că are sole unitare şi cu trei semănători performante îşi face treaba repede şi bine.
CONSTANŢA. Păioasele arată impecabil!
Pe zona Negru-Vodă – Mangalia a plouat binişor. „Câmpurile de păioase arată impecabil; le-am dat ce trebuie: mâncare şi protecţie fitosanitară! Rapiţă nu am pus, tocmai eu cel care am fost primul care am semănat cultura aici, pe zona de sud a judeţului! Anul trecut, din 1.000 ha însămânţate am rămas cu jumătate!”, ne-a declarat Gheorghe Şerban, din Mangalia, care lucrează peste 2.000 ha, din care doar 50 sunt preluate în arendă.
Fermierul este mâhnit că-i obligat să fertilizeze cu restricţii. „Cum poţi să faci 8-9 tone de grâu/ha cu 100 kg de azot? Nemţii dau 300 kg s.a./ha şi noi de trei ori mai puţin! Nu poţi depăşi doza că vine şi-ţi taie subvenţia! Până la urmă, dacă trebuie să las pârloagă 10% din teren şi o să pun plante fixatoare de azot, mă lipsesc de subvenţie!”, susţine cultivatorul.
Campanie fără… mălai!
Agricultorul va avea o campanie de primăvară scurtă, fără… mălai. Va semăna doar floarea soarelui pe 1.500 ha. Porumb nu mai pune „că se fură şi nu risc să-l păzesc. Şi apoi, nu vreau să le dau de lucru la hoţi!”
Ştie că a întârziat un pic cauza timpului rece şi a precipitaţiilor. „Unora care s-au grăbit cu floarea le-a putrezit sămânţa în sol din cauza apei surplusului de apă. Eu semăn, de obicei, după Sf. Gheorghe. Am o maşină performantă, de 12 m cu 16 secţii care în schimb prelungit realizează cam 150-170 ha la zi”, explică dobrogeanul.
Anul trecut a investit de vreo 300 mii de euro în utilaje de prelucrat solul şi semănat. Spune că a cumpărat un plug pe care l-a dat înapoi că s-a rupt în brazdă?!
Urgenţa este spaţiul de depozitare. A început construcţia unui depozit de 12.000 t, dar a oprit-o că a izbucnit războiul ruso-ucrainean şi s-au scumpit materialele.
SUDUL ROMÂNIEI. Rapiţa, o cultură pretenţioasă!
Şi în partea de sud a ţării au căzut cantităţi însemnate de precipitaţii. Constantin Şerban, un tânăr fermier regăţean, a semănat 300 ha cu păioase. Culturile nu arată nici foarte bine, dar nici foarte rău! Frigul le-a afectat în creşterea vegetativă. A reuşit să fertilizeze cu uree prima fracţie 150 kg/ha; va urma şi a doua, cu 100 kg.
Este la început de profesie şi nu a încercat să cultive rapiţă pentru că e „o cultură mai pretenţioasă şi nu vreau să mă complic!”
Pentru campania de primăvară, a pregătit aproape 200 ha pentru floare şi porumb. A semănat mai mult de jumătate din suprafaţă şi s-a oprit din lucru. „Avem ceva probleme pe câmp cu gândacul pământiu la floarea soarelui. Am pregătit insecticidul, dar încă nu pot intra din cauză că terenul este plin de apă”, a susţinut cultivatorul.
ALERTĂ! ATACURI MASIVE ÎN LANURILE DE RAPIȚĂ
În sud-estul țării (Constanța, Giurgiu, Teleorman, Călărași și Buzău) au fost semnalate atacuri masive de Plutella xylostella (molia verzei), dăunător care poate compromite rapiţa între 50 şi 100%.
Pentru control, specialiştii recomandă produsele din grupul chimic al piretroizilor, dar şi insecticidele autorizate în situații de urgență fitosanitară, cum ar fiExirel (substanța activă cyantraniliprol 100 g/l).
Rugina galbenă a infectat grâul
Puccinia striiformis (rugina galbenă), un patogen deosebit de periculos, şi-a făcut prezenţa în culturile de grâu mult mai devreme decât anul trecut, avertizează dr. ing. Otilia Cotuna, Șef Laborator protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucrări Facultatea de agricultură din Timișoara.
Pentru combatere sunt recomandate, între altele, fungicidele: fluxapyroxad, azoxystrobin, benzovindiflupir, difenoconazol, metconazol, piraclostrobin, protioconazol, tebuconazol.
un articol de
MARIAN MUŞAT
