Cererile unice de plată pe 2015 vor putea fi depuse până pe 15 iunie fără penalizări de plată pentru întârziere. Termenul este final: nu va mai exista o perioadă de preluare a cererilor după această dată.
Producătorii agricoli vor depune o singură cerere pentru toate formele de plăți directe: plăți pe suprafață (SAPS), plăți cuplate în sectorul vegetal și zootehnic, ajutoare naționale tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal și zootehnic, plata pentru înverzire, plata pentru tinerii fermieri, schema simplificată pentru micii fermieri. De asemenea, pot opta pentru noi angajamente de agromediu sau pentru zone defavorizate.
Fermierii vor completa cererea unică de plată pentru 2015 în format electronic, prin aplicația electronică IPA online și o vor lista la centrele APIA.
Ionică Nechifor, secretar general Federația Romovis: „În loc să simplificăm procedura, noi îl înnebunim pe fermier să-și ia un avocat. Trebuie să ai studii superioare ca să completezi cererea unică de plată. Are vreo 40 de pagini. Cum roiau juriștii în jurul Poliției rutiere când se înmatriculau mașini, așa se va întâmpla și la APIA”.
Completarea unei cereri va dura de la 20 de minute la o oră, în funcție de câte terenuri lucrează fermierul, spune Florea Stoian, director APIA Ialomița: „(…) La mine în județ, 75% din suprafața agricolă pentru care APIA dă subvenții este deținută de 700 de fermieri. Sunt 9.751 de fermieri care exploatează 346.000 ha. Din această suprafață, 280.000 ha este lucrată doar de 700 de fermieri. Suprafața rămasă este împărțită între cei 9.000 de mici fermieri. Centrele locale îi cunosc pe marii fermieri, dar și pe cei mici, așa că ne bazăm pe asta ca să nu se suprapună parcele(…)”.
Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR: „Cererea e stufoasă și o să fie dificultăți și la completarea formularului. Sunt probleme în teren pe care această cerere nu le cuprinde. Apoi, Ordinul de ministru pentru schemele de plată are 60 de pagini, pe vreo trei face trimitere la legi, ordonanțe și ordine despre care nea’ Gheorghe nu știe nimic și nici nu le pricepe”.
Cum vor demonstra fermierii dreptul de utilizare a terenului?
Din acest an, fermierii vor primi bani doar pentru terenurile pe care pot dovedi cu acte că au dreptul legal să le lucreze.
„În scopul comasării suprafețelor lucrate, proprietarii care și-au dat terenurile în arendă au făcut schimb cu vecinii. O parte dintre schimburi au fost făcute pe baza unui contract, altele la mica înțelegere”, spune tot Sitaru.
Șeful APIA Ialomița recunoaște și că „fermierii lucrează și parcele pentru care nu s-a dezbătut succesiunea. Adică, cel care a deținut titlul de proprietate a murit și moștenitorii nu au făcut succesiunea la notar. Cred că 25-30% din suprafața totală a României este în această situație. Fermierul nu poate veni la APIA cu un contract de arendă semnat de un mort”.
Ordinul MADR 619/2015 (M.Of. 234/6.04.2015), care stabilește criteriile de acordare a plăților directe, prevede că documentele care fac dovada utilizării legale a terenului și pe care fermierii trebuie să le depună la APIA sunt:
– adeverință din Registrul Agricol cu suprafețele lucrate. Guvernul a aprobat, în 25 martie 2015, Hotărârea privind Registrul Agricol 2015-2019, însă noile Registre nu sunt încă tipărite, așa că vor fi utilizate Registrele din 2014;
– tabel centralizator cu parcelele agricole utilizate, completat de fermier;
– copii ale titlului de proprietate sau ale altor acte ce dovedesc dreptul de proprietate asupra terenului: contractul de arendare, concesiune, asociere în participațiune, închiriere, comodat, concesiune/arendă încheiat cu Agenția Domeniilor Statului. Dacă fermierul persoană fizică utilizează terenul sub alte forme și nu deține titlul de proprietate, poate prezenta o adeverință de la Primărie cu datele din Registrul Agricol de la rubrica „alte forme” și o declarație pe propria răspundere, dată în fața secretarului Primăriei sau a unui notar, din care să reiasă motivul privind lipsa titlului de proprietate.
Fermierii care sunt PFA, ÎI, ÎF, sau persoane juridice înregistrate la ONRC vor prezenta documentele doveditoare ale proprietății încheiate pentru persoana fizică înainte de înregistrarea la ONRC.
Cooperativele agricole vor depune și un tabel cu terenurile cu care participă în cooperativă fiecare membru.
Acte în plus pentru utilizatorii de irigații
Producătorii agricoli care folosesc apă pentru irigații trebuie să depună și autorizația de utilizare a apei de la Administrația „Apele Române”, calitatea de membru al unei OUAI, contractul de irigații cu ANIF.
Beneficiarii măsurilor de reconversie/restructurare a plantațiilor viticole, membrii grupurilor și organizațiilor de producători de legume-fructe și beneficiarii Măsurilor 221 – Prima împădurire și 215 – Bunăstarea animalelor trebuie să completeze cererea unică, indiferent dacă solicită la plată întreaga suprafață a exploatației sau doar o parte a acesteia.
Documente de utilizare a pajiștilor
Proprietarii de pajiști care nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha (conform Legii pajiștilor 86/2014, de aprobare a OUG 34/2013) pot primi banii pe pajiște dacă duc la APIA dovada vânzării fânului cosit până la data de 1 mai a anului următor anului de cerere.
Pentru pajiștile și pășunile comunale, fermierii fac dovada utilizării legale prin copia cardului exploatației sau adeverință de la medicul veterinar cu codul exploatației din RNE și copie după contractele de concesiune/închiriere încheiate cu primăriile sau ADS. Contractele deja încheiate rămân în vigoare.
Asociațiile nu pot lua bani pe pajiști dacă nu au animale
Asociațiile de crescători de animale care utilizează pajiști comunale concesionate/închiriate nu vor putea depune cererea pe suprafață în numele asociației dacă asociația nu deține animale, deși atât crescătorii de ovine, cât și cei de bovine au cerut să fie declarate „fermieri activi” și asociațiile.
Eugen Gonțea, președinte Federația Oierilor de Munte: „Am convenit ca fiecare asociație a crescătorilor de ovine să depună la APIA un tabel cu membri, cu numărul de animale și bugetul de venituri și cheltuieli. Asociațiile au de plătit redevențe către primării, au salariați, ce facem acum?! Spunem că nu sunt fermieri activi și nu au activitate agricolă?!”.
George Turtoi, secretar de stat MADR: „Cum au fost anumite situații în care asociațiile n-au dat banii mai departe la membri, atunci, prin Legea pajiștilor, s-a spus foarte clar că membrii sunt cei care beneficiază. Se acceptă, într-adevăr, ca beneficiari și cooperativele sau grupurile de producători (…)”.
Claudiu Frânc, președinte Federația Crescătorilor de Bovine din România: „Ne rezervăm anumite drepturi de a găsi alte mijloace să ne impunem, mergând până la atacarea ordonanței la Avocatul Poporului, cu riscul ca fermierii să nu mai depună cereri anul ăsta. Dacă va fi nevoie, până acolo vom merge”.
Florin Faur, director APIA Timiș: „Exclusiv cei care sunt deținători de animale pot să depună cereri. Dacă e doar asociație, fără a avea animale sub cupola ei, nu este eligibilă pentru plăți pe pășune în 2015. Asociațiile, cooperativele și grupurile de producători care au activități agricole și demonstrează și activitatea de fermier activ, pot beneficia de plăți. Condiția numărul unu este să fie fermier activ și să utilizeze terenul, inclusiv pentru pajiști, dar acolo trebuie să dovedească și calitatea de deținător de animale. Tot ce înseamnă pășune comunală implică pășunat cu animale. Nici nu se poate da spre crescători decât dacă se face dovada alocării de minim 0,3 UVM pe unitate de suprafață”.
În cazul asociațiilor care nu sunt deținători de animale, vor putea depune cereri de plată pe pășune doar membrii acestora. Pentru fiecare membru suprafața se calculează proporțional cu numărul de UVM deținut de acesta la data de 1 martie a anului de cerere, asigurându-se încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha pentru suprafața concesionată/închiriată de către asociație.
Ca să dovedească utilizarea terenului, fiecare membru al asociației care solicită bani pe pășune trebuie să depună la APIA și copia de pe contractul de concesiune/închiriere dintre asociație și Primărie și o copie a centralizatorului asociației care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale și suprafețele alocate pe blocuri fizice ale membrilor.
