Seceta a lovit anul acesta, pe neașteptate. După vipia din 2020, care a provocat pagube considerabile, fermierii și autoritățile credeau că o nouă urgie va reveni peste câțiva ani, zice-se șapte, ca în basme. Din păcate, acest fenomen meteorologic temut de agricultori s-a reinstalat mult mai rapid, după numai doi ani…
CU ÎNŞTIINŢAREA LA PRIMĂRIE
Au fost afectate culturile de păioase înființate în toamnă, dar mai ales culturile de porumb și floarea soarelui. Suprafața agricolă calamitată la nivel național se apropie de un milion de hectare! În zonele neirigate, producțiile de porumb, de pildă, au fost de sub 50% din potențial.
În aceste condiții, autoritățile statului au trecut la evaluarea pagubelor. Un astfel de demers are însă la bază un document formulat și depus la primărie de către fermier, de păgubit adică, iar acest document de numește ”înștiințare”.
URMEAZĂ COMISIILE DE EVALUARE
Este în interesul fermierului să anunțe, în scris, autoritatea publică locală că pe terenurile lucrate de acesta, diverse fenomene meteorologice au provocat distrugeri semnificative.
Aceste înștiințări ajung ulterior la autoritățile publice județene, care le centralizează și decid înființarea unor comisii de evaluare. O instituție cheie este Prefectura. Comisiile de evaluare la nivel județean au fost compuse dintr-un reprezentant al direcției agricole, un funcționar de la centrul local APIA și agentul agricol de la primăria pe teritoriul căreia se află terenurile agricole în cauză.
La nivelul județului Călărași, de pildă, au fost active în acest an 5 comisii de evaluare.
CE ESTE MARTORUL DE 5%?
Pe la începutul lunii iulie, era deja clar pentru autorități publice și fermieri că seceta, pedologică și atmosferică deopotrivă, va afecta semnificativ culturile de floarea soarelui și de porumb.
Distrugerile au fost atât de însemnate în anumite zone, încât unii fermieri au decis să nu mai aștepte lunile septembrie – octombrie ca să recolteze… nimicul și au băgat combina în lanurile compromise.
Pentru a face totuși, posibilă o evaluare oficială a pagubelor de către comisiile aflate în teren, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a emis un ordin, în 12 iulie, care a cerut fermierilor să mențină ”o zonă-tampon martor nerecoltată sau nereînsămânțată în suprafață de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei aferente culturii afectate”.
Au păstrat fermierii acest martor de 5%? Unii da, alții ba! Depinde de modul în care a circulat informația în teritoriu.
ZERO EVALUARE FĂRĂ ZONA-TAMPON DE 5%!
Partea proastă este că agricultorii care nu au menținut zona-tampon martor de 5% nu au mai beneficiat de evaluare. Cel puțin, asta am aflat de la membrii comisiei de evaluare care a activat în zona de vest a județului Călărași. După acțiunea în teren, echipa de evaluare se deplasează la primărie, unde întocmește procesele-verbale, care conțin procentul de calamitare.
De aici, documentele ajung la nivel județean, iar datele sunt comunicate și la București. Pe baza acestor date, sunt făcute raportările publice datorită cărora aflăm și noi, jurnaliștii, care este suprafața afectată la nivel național. Mecanismul de evaluare este bine pus la punct. Cu aproximările inerente, rezultatele sunt aproape de adevăr, nu sunt scoase din burtă!
FERMIERII CER DESPĂGUBIRI
De ce este importantă evaluarea pagubelor provocate de secetă, dar și de alte fenomene meteorologice ca grindina, inundațiile, înghețurile târzii? Fermierii așteaptă în primul rând despăgubiri financiare.
În 2020, au fost acordate astfel de plăți compensatorii, pentru culturile de toamnă. Pentru cele de primăvară, ministerul nu a mai oferit sprijin financiar. Cred că ne aducem aminte cu toții ce sudalme a încasat Adrian Oros care, mânat cel mai probabil de rațiuni electorale (urmau alegeri locale și parlamentare) a promis că va plăti despăgubiri și pentru culturile de primăvară, dar fermierii nu au mai văzut un leu în cont!
CE A DECIS MADR PENTRU 2022?
Ce decizii a luat ministerul, în acest an? În 11 octombrie, a fost publicat un proiect de ordonanță de urgență pentru ”instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și care au fost afectate de seceta pedologică”. Cuantumul este de maximum 1.500 lei/ha.
Așadar, MADR face în 2022 fix ce a făcut în 2020, acordând despăgubiri pentru culturile de toamnă, dar în cuantum mai mare. În privința culturilor de primăvară, cele mai distruse, ministerul nu a luat, deocamdată, nicio decizie. Este probabil să nu fie acordate despăgubiri, dar nu mă pronunț categoric. Cel mai sigur, rezultatele evaluării vor fi utile în relația cu Fiscul.
NU SE ANUNŢĂ VREMURI MAI BUNE
Dincolo de aceste demersuri actuale privind despăgubirile după secetă, rămâne îngrijorarea că și verile următoare ar putea fi la fel de secetoase. Soluțiile pentru protejarea culturilor vor fi cele avute la îndemână de fermieri: irigații, acolo unde sistemul este funcțional, soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, tehnologii adecvate.
un articol de
STELIAN RĂDESCU
