Plafonarea subvenţiilor: Câţi bani ar pierde fermele mari? - Revista Ferma
4 minute de citit

Plafonarea subvenţiilor: Câţi bani ar pierde fermele mari?

rares niculescu m Plafonarea subvenţiilor: Câţi bani ar pierde fermele mari?

„Un eşec, consider plafonarea plăţilor către fermele mari. România va pierde, astfel, 3,4% din valoarea totală a subvenţiei acordate. Eu cred că acest lucru îl vom putea regla în Parlament, dar este relativ îngrijorător pentru că unele ferme de dimensiuni mari vor pierde practic integral subvenţia, nu vor mai avea posibilitatea de a beneficia de acest sprijin. Eu mă pronunţ împotriva acestei idei, sper să o putem regla în Parlament.

Nu consider că fermele mari sunt ferme rele, atâta vreme cât produc pentru piaţă şi pentru consum şi atâta vreme cât dau cetăţenilor români oportunitatea de a cumpăra produse locale”, a spus Niculescu, citat de Agerpres.

Conform calculelor prezentate de Rareş Niculescu, o fermă care primeşte o subvenţie între 150.000 şi 200.000 de euro ar pierde 20% din această sumă, una care primeşte între 200.000 şi 250.000 de euro ar pierde 40%, iar fermele care beneficiază de plăţi de peste 300.000 euro ar pierde integral subvenţia.

Potrivit europarlamentarului român, prin această măsură susţinută de Comisia Europeană se încearcă „redobândirea legitimităţii politicii agricole comune”, însă, în acelaşi timp, va fi afectată competiţia dintre producătorii agricoli.

Conform unui sondaj realizat în luna mai 2011 pe 26.700 de persoane din cele 27 de state membre UE şi publicat recent, aproape jumătate (47%) din cei intervievaţi s-au declarat în favoarea plafonării ajutoarelor în sectorul agricol, pentru a se evita ca marile exploataţii sau marii proprietari de terenuri agricole să obţină subvenţii prea ridicate, în timp ce aproximativ 28% din cei chestionaţi au fost împotriva acestei măsuri.

 

Aproape 200 euro/ha în 2017

În ceea ce priveşte banii pe care îi va primi agricultura României în baza noii perspective financiare, alocările vor atinge 1,47 mld. euro în 2014 şi vor urca până la 1,93 mld. euro în 2017. „Este o sumă consistentă, care ne va permite ca în 2017 să ajungem la un nivel al plăţii la hectar de 197 – 198 euro.

Este o sumă care este comparabilă cu nivelul subvenţiilor ce vor fi acordate şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene. […]”, a explicat Niculescu.


Piaţa vinului a scăzut, dar producţia 2011 va fi bună

Din cauza crizei economice, piaţa vinului din România a scăzut, în ultimii trei ani, de la 450 la 350 mil. euro, iar importurile de vin s-au dublat în primele şase luni din 2011, potrivit datelor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV).

În perioada ianuarie – iunie 2011, valoarea importurilor de vin a ajuns la 22,62 mil. euro, comparativ cu 20,7 mil. euro în întreg anul 2010, iar cantităţile importate s-au dublat, de la 22.491 tone în 2010, la 46.740 tone pe primele şase luni ale anului 2011. În 2009, importurile erau de 14,81 mil. euro ca valoare, respectiv de 13.464 tone, ca volum.

Potrivit PNVV, importurile masive de vin vărsat din cursul anului curent se explică prin producţia scăzută de vin naţional în 2010 şi prin tendinţa marilor producători/îmbuteliatori de a acoperi nevoia de consum din piaţa internă.

În 2011, chiar dacă anumite zone au fost afectate de grindină (Buzău – Pietroasa) sau de îngheţul târziu din luna martie (Vrancea, Iaşi, Huşi), PNVV estimează o producţie de vin de cca. 6,5 mil. hectolitri, peste media ultimilor ani din punct de vedere cantitativ, dar şi foarte bună calitativ.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, producţia de struguri de vin şi de masă este estimată la 820.483 tone în 2011, din care recolta de struguri pentru vin reprezintă 765.246 tone.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →