Într-un interviu acordat recent agenţiei EFE, aceasta a declarat că instituţiile bancare manifestă în continuare „anumite retincenţe şi o oarecare neîncredere” când vine vorba de finanţarea proiectelor agricole din Uniunea Europeană care sunt implementate de femei. Potrivit acesteia, băncile manifestă o încredere mai mare în bărbaţi când e să acorde împrumuturi sau garanţii pentru investiţiile în domeniul agricol.
29% din ferme sunt administrate de femei
Preşedintele COPA constată, totuşi, o evoluţie pozitivă în ultimii ani în ceea priveşte prezenţa femeilor în sector, care este în creştere, ajungând în prezent la un procent de 29% în fermele din Uniunea Europeană. Acesta evidenţiază progresul din ultimele două decenii pe care l-au înregistrat unele ţări faţă de egalizarea drepturilor şi recunoaşterea muncii femeilor în fermele de familie. Pe de altă parte, Christiane Lambert recunoaşte că în Politica Agricolă Comună (PAC) „nu există bonusuri” pentru a stimula femeile.
Ce soluţii propune?
Ca soluţii, ea propune creşterea vizibilităţii poveştilor de succes ale femeilor de afaceri din mediul rural, deoarece „sunt multe şi foarte bune” sau încurajarea fetelor din şcoli şi institute să aleagă acest domeniu de activitate. În acest sens, subliniază că rentabilitatea este singura soluţie pentru a garanta schimbarea de generaţii şi încorporarea femeilor în agricultura europeană, unde „pentru fiecare fermier sub 40 de ani există trei fermieri peste 65 de ani”.
Deşi numărul femeilor din agricultură a crescut în ultimii ani, există diferenţe notabile între ţări. În Lituania şi Letonia, spre exemplu, aproape jumătate din ferme sunt administrate de femei. În schimb, în Malta, Germania, Danemarca şi Olanda, acest procent nu depăşeşte 10%.
Cine asigură schimbul de generaţii?
Această problemă este deosebit de acută, deoarece atragerea următoarei generaţii de fermieri se dovedeşte a fi o provocare cheie. Sectorul agricol european este dominat de o populaţie mai în vârstă. În cazul fermierelor, statisticile oficiale arată că doar 4,2% dintre acestea au vârsta sub 35 de ani. Având în vedere că 42% dintre femeile care lucrează în agricultură au peste 65 de ani (spre deosebire de doar 29,2% pentru bărbaţi), există potenţialul creşterii decalajului de gen în agricultură în anii următori, avertizează experţii. Cu toate astea, tinerele care doresc să se apuce de agricultură au la dispoziţie sprijinul oferit la nivelul UE prin programul de instalare a tinerilor fermieri şi pot accesa inclusiv fonduri pe componenta de dezvoltare rurală. Noua PAC încurajează statele membre să ţină cont de situaţia femeilor din zona rurală atunci când îşi dezvoltă strategiile pentru dezvoltare rurală.
Click AICI şi vezi cum a evoluat numărul femeilor din agricultură în ultimii ani!
Politicile agricole sunt decise fără consultarea fermierilor
Prezentă şi la congresul anual al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), în calitate de speaker, Christiane Lambert a făcut atunci câteva remarci interesante cu privire la politicile agricole europene. În opinia sa, Pactul Verde nu ţine cont de părerea fermierilor şi asta ne-ar putea costa pe viitor. „Atât strategia «De la Fermă la furculiţă» cât şi cea de biodiversitate, decise sub umbrela aşa-numitului Green Deal, au fost concepute fără studii de impact şi fără a consulta agricultorii. Cum se gândesc autorităţile de la Bruxelles să pună în practică reducerile de substanţe chimice până în 2030 fără studii de susţinere a sectorului? Singurul studiu de impact vine din Statele Unite iar asta ar trebui să ne ridice nişte semne de întrebare. Trebuie să fim foarte conştienţi de impactul acestor măsuri pe viitor. Ne trebuie studii de fezabilitate şi să avem în vedere aspectele economice, sociale şi de mediu. Dacă unul din aceste elemente avansează fără a se ţine cont de celelalte va fi problematic pentru fermieri”, spunea atunci reprezentanta COPA.
COPA nu susţine plafonarea!
Pe de altă parte, în legătură cu plafonarea subvenţiilor pe care autorităţile europene încearcă să o impună, chiar dacă există posibilitatea ca o astfel de măsură să devină voluntară la nivel de ţară, în anumite condiţii, Christiane Lambert nu pare deloc încântată de un astfel de scenariu. „Înseamnă să fim total ignoranţi în legătură cu agricultura europeană, care este extrem de diversificată – foarte dezvoltată în anumite ţări şi mai puţin dezvoltată în altele. Deci din acest motiv noi nu susţinem o plafonare unică şi autoritară, ci milităm pentru punerea în practică a unui sistem care să ţină cont de istoricul şi specificul fiecărei ţări şi de structura exploataţiilor”, consideră aceasta.
Comerţul internaţional
Cât priveşte comerţul internaţional, un alt subiect dezbătut cu intensitate la Bruxelles, şefa FNSEA susţine că e nevoie de impunerea unor standarde. „Am deschis frontierele de câţiva ani buni iar pentru agricultori nu au fost întotdeauna un lucru pozitiv. Dacă vrem să punem în practică acest Pact Verde şi să impunem restricţii şi reguli noi pentru fermierii noştri, nu este momentul să deschidem frontierele pentru tot felul de produse care nu respectă absolut deloc standardele noastre de producţie”, avertizează franţuzoaica, dând de înţeles că ar trebui să jucăm după aceleaşi reguli pentru a rămâne competitivi pe piaţă.
Dacă vrem să punem în practică acest Pact Verde, nu este momentul să deschidem frontierele pentru tot felul de produse care nu respectă absolut deloc standardele noastre de producţie
CHRISTIANE LAMBERT
Preşedinte în cadrul COPA
CINE ESTE CHRISTIANE LAMBERT?
Christiane Lambert este prima femeie promovată în poziţia cea mai înaltă de conducere la COPA și, totodată, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Exploataţiilor Agricole din Franţa (FNSEA). Dar mai presus de orice este fermier de peste 30 de ani – a condus o fermă specializată pe cultivarea cerealelor şi creşterea porcilor în Bouillé-Ménard, departamentul Maine-et-Loire (nord-vestul Franţei).
un articol de
LIVIU GORDEA
