COZONACI de Crăciun pe masa românilor! Deși prețul cozonacilor a rămas la fel ca la Sărbătoarea de Paște, puterea de cumpărare a românilor a scăzut.
„Oferta noastră cred că de data aceasta va fi mai mare decât cererea. Mi-e tare teamă că mai rămânem cu stocuri. Preţurile însă sunt la fel ca la Paşte. Nu avem modificări. Grâu este suficient în ţară, n-avem probleme de asigurare cu grâu, deci nici preţul nu vedem să mai crească” a declarat pentru Agerpres Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN.
Acesta a precizat că şi exportul de cozonaci merge foarte bine în această perioadă, aproape 10% din producţie ajungând în afara graniţelor ţării.
„Din 7 – 7,5 milioane de cozonaci pe care îi producem în această perioadă ca şi cantitate, până în 10% merge la export, un procent semnificativ. Suntem în toate ţările, suntem prezenţi peste tot, nu numai în zone unde sunt români. În Anglia s-au obişnuit să vină la magazinul românesc să cumpere cozonaci”, a mai spus Aurel Popescu, citat de www.wall-street.ro.
Să nu uităm însă că și gospodinele noastre excelează când vine vorba de prepararea cozonacilor iar românii și-au exprimat preferința de a alege produsele făcute în casă, în detrimentul celor din magazine, patiserii și brutării.
COZONACII ȘI BISCUIȚII, SALVAȚI DE LA CREȘTEREA TVA!
„Ne-am zbătut şi am reuşit să salvăm cozonacii şi biscuiţii, ca să nu fie cuprinşi în creşterea TVA de la 9 la 19%, pentru că asta ar fi însemnat o creştere la raft de cel puţin 10%, iar pentru cei care lucrează cu distribuitori, poate şi cu 15%. Deci nu avem probleme pe zona de cozonaci şi biscuiţi. Aici, însă, Ministerul Agriculturii trebuie să stabilească ce intră în categoria cozonaci şi ce intră în categoria biscuiţi. În accepţiunea noastră a specialiştilor din industria alimentară, la biscuiţi, de exemplu, ar trebui să intre şi sticks-urile, grisinele, ori aici nu e vorba de zahăr, nu vorbim de TVA, dar grupa trebuie stabilită foarte atent. Am rugat Ministerul Agriculturii să reglementeze acest lucru”, explică președintele ROMPAN.
ISTORIA COZONACULUI
La originea cozonaclui se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului. Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro
Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”.
Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune.
În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre.
Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni.
