În ciuda unui conţinut de zahăr record în unele zone de cultură, cantitatea de zahăr obţinută din sfecla românească va acoperi maxim 80 la sută din cota de producţie alocată României prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE).
Ca de obicei, Agrana România va produce mai mult decât cota alocată şi, din zahărul obţinut în afara cotei, va completa şi o parte din cotele neacoperite de producţia altor deţinători de cotă din România.
Evoluţiile pieţei zahărului în ultimul an au condus la o creştere a preţului acestui produs pe pieţele mondiale şi, implicit, au afectat şi preţurile din UE.
Fiind dependentă în proporţie de 80 la sută de importuri pentru acoperirea consumului, România a resimţit acest şoc printre primele, alături de alte ţări care au un deficit de producţie din resurse proprii; de exemplu Bulgaria, Portugalia, Spania şi Marea Britanie.
Fermierii au de câştigat
Pe de altă parte, această evoluţie a preţului s-a transmis şi către cultivatorii de sfeclă de zahăr şi Agrana România a fost prima care le-a oferit acestora un preţ adecvat, în corelaţie cu evoluţia pieţei.
Cultivatorii aflaţi sub contract de livrare sfeclă de zahăr cu Agrana România vor putea primi peste 36 de euro/tona de sfeclă predată, la care se pot adăuga anumite bonusuri legate de calitatea şi de performanţa agricolă. Subvenţiile acordate de UE şi cele de la bugetul local vor aduce încă aproape 600 euro pentru fiecare hectar cultivat cu sfeclă – una dintre cele mai ridicate subvenţii agricole din România.
În aceste condiţii, cultivatorii de sfeclă, parteneri ai Agrana, vor înregistra cu siguranţă un profit binemeritat pentru munca agricolă depusă şi mai ales pentru loialitatea faţă de această cultură.
Agrana România, prin patronatele şi asociaţiile din domeniu, şi-a asumat răspunderea producerii a cât mai mult zahăr în România şi de asigurare a cât mai mult din necesarul de consum din producţia autohtonă, cu fermieri şi muncitori români.
În acest scop, chiar dacă actuala campanie nu s-a terminat încă, Agrana desfăşoară o campanie publicitară agresivă privind atragerea cultivatorilor în susţinerea culturii sfeclei de zahăr pentru campania anului de piaţă 2012/13.
Nu mai puţin important este faptul că un contract de livrare cu Agrana poate avea valoare de gaj pentru băncile creditoare, seriozitatea şi promptitudinea plăţilor dovedite în peste zece ani de activitate în România fiind o garanţie solidă şi suficientă.
Eliminarea sistemului de cote va modifica radical piaţa
Noua Politică Agricolă Comună propusă la mijlocul lunii octombrie de către Comisia Europeană (CE) prevede o încetare a sistemului de producţie în cote începând cu anul de piaţă 2015/16. Aceasta implică şi anularea preţului minim garantat pentru sfeclă şi modifică radical această piaţă, fiind însoţită şi de efecte nedorite în ceea ce priveşte creşterea vulnerabilităţii sectorului la influenţele externe şi ale burselor de mărfuri, adeseori speculative.
Mai mult, chiar dacă se prevede o convergenţă a suportului european pentru agricultură, şi deci o egalizare a subvenţiilor, aceasta se va petrece undeva la orizontul anilor 2030, mult prea târziu pentru a fi motivant pentru cultivatorii din noile ţări membre.
Dacă aceste propuneri vor deveni realitate în termenele menţionate de Comisie, fermierii şi procesatorii de sfeclă vor fi negativ afectaţi de concurenţa venită din ţările vestice, cu o performanţă agricolă superioară, asigurată după perioade lungi de subvenţii generoase.
Acestea sunt motivele pentru care fermierii români şi procesatorii se opun acestei propuneri şi insistă asupra continuării sistemului de cote cel puţin până în anul 2020. Această idee este împărtăşită şi de ceilalţi cultivatori din UE şi sprijinită de majoritatea celor din sector; producători, rafinatori, exportatori din ţările EBA/EPA etc..
Urmează aproape doi ani de dezbateri asupra propunerilor CE şi multe se mai pot schimba sau atenua. În mod cert, sectorul din România va lua parte la aceste dezbateri şi ne vom apăra interesele – sperăm şi într-un suport activ al Ministerului Agriculturii şi al partidelor politice aflate în Parlamentul European.
Concluzii
Ceea ce este limpede e faptul că sectorul zahărului se află într-o continuă reformă şi va trebui să devină mai eficient şi mai flexibil, mai aproape de client şi de piaţa pe care o serveşte. Sunt necesare investiţii şi capacitate managerială, fiind singurele metode prin care o companie poate supravieţui şi avea succes. Chiar dacă uneori pare dur şi chiar inuman, cei care nu se pot adapta sau nu au resursele necesare vor ieşi din piaţă, făcând loc celor mai puternici.
Emilian DOBRESCU
Reprezentant general al AGRANA România S.A.
