Din ciclul: “De-i făina bună, rea / Tot bag aditiv în ea!”

Pâinea noastră, cea de toate zilele, ar putea să se ieftinească în perioada următoare, în condiţiile în care preţul grâului ar urma să coboare sub nivelul de 750 de lei pe tonă. Deci, când mai toate se scumpesc… n-ar fi exclus să mâncăm o pâine mai ieftină, deoarece “preţul făinii a scăzut cu 30 de procente; în medie, preţul la care se vinde grâul în acest moment este de 750 lei/tonă, adus la moară. De asemenea, recolta de grâu din acest an este de o calitate excepţională.

Brutăriile vor încerca să ţină de preţ, deoarece anul trecut preţul materiei prime a crescut de peste trei ori, iar pâinea s-a scumpit cu numai 10-15 la sută. Totul depinde de cum se vor aproviziona morarii.

Dacă preţul făinii va scădea sub 750 de lei pe tonă este posibil să asistăm şi la o ieftinire a pâinii”, a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie  – ROMPAN.

Stocurile de materie primă sunt îndestulătoare şi pot asigura suficienţa până după “luna cadourilor”, iar pe pieţele internaţionale preţul grâului ar trebui să cunoască o scădere, întrucât şi Rusia a livrat cantităţi semnificative la export.

Morarii şi-au văzut… sacii-n car!

Potrivit liderului ROMPAN, „morarii s-au grăbit să îşi facă aprovizionările cu materie primă, deoarece nu au vrut să aibă probleme în iarnă. Ruşii au ieşit la export foarte puternic şi vând tona de grâu cu 230 de dolari, în timp ce exportatorii români vor să vândă cu 230 de euro tona. În aceste condiţii, exportul nostru nu merge, iar dacă nu dau grâul la export şi nici pe piaţa internă, vor fi nevoiţi să reducă preţurile”.

Traderii şi caimacul unei producţii record

Un important cultivator de cereale din sudul Moldovei apostrofa blajin presa agrariană, acuzându-ne pe noi, ziariştii, de faptul că aducem deservicii producătorilor agricoli?! “Presa nu trebuie să scrie despre producţiile agricole obţinute de fermieri, pentru că traderii stau cu ochii pe declaraţiile noastre, apoi îşi fac calculele lor pentru stabilirea preţurilor!”. Să fie chiar aşa?

În anul agricol 2011, producţia agricolă a fost una de excepţie, dar nu s-a atins vârful de potenţial. În “dosarul grâului”, potenţialul maxim al agriculturii noastre ar putea ajunge, undeva, spre 12 milioane de tone, declara, nu demult, ministrul Agriculturii.

În bilanţul unui an de mandat, Valeriu Tabără este mai aplecat pe cifre: “La cultura de grâu, deşi suprafaţa cultivată în anul 2010 a fost de 1.975.776 ha, cu nouă la sută mai mică decât suprafaţa de 2.165.100 ha cultivată în anul 2009, recolta acestui an a fost de 7.193.436 tone, cu 24 la sută mai mare decât recolta obţinută în anul 2010, de 5.808.500 tone”.

Producţia mare, bucuria… traderilor

Marile companii multinaţionale –  care-şi împart “frăţeşte” piaţa românească – îşi freacă mâinile de bucurie. Numai în anul trecut, primii cinci traderi de cereale din România – Cargill Agricultura, Alfred C. Toepfer, Bunge România, Nidera România, Agricover şi Glencore Protein – au derulat afaceri de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

De fapt, aceştia sunt adevăraţii câştigători ai anului agricol bun şi mai totdeauna iau caimacul măreţelor realizări. La bursele internaţionale, unde multinaţionalele tranzacţionează producţia de cereale a României, preţurile se anunţă a fi… apetisante, mai ales că rulajele vor fi cu mult mai mari.

Frustraţii – micii producători

Ce fac micii cultivatori de cereale, cei care au trudit, au riscat, s-au stresat pentru a produce cât mai mult? Ei sunt fustraţi, nedispunând de spaţii proprii de depozitare, de cele mai multe ori se află în situaţia de a-şi vinde producţia pe te-miri-ce; abia dacă-şi acoperă cheltuielile.

Moara, tărâţa şi grâul furajer

Marii producători de grâu evită parteneriatele cu traderii, întrucât aceştia oferă un preţ… “josnic”! Potrivit Money Express, compania TCE 3 Brazi, controlată de  Culiţă Tărâţă, a preferat să comercializeze grâul în industria morăritului. Chiar Valeriu Tabără milita pentru soluţia menţinerii grâului în ţară şi a se încheia parteneriatele între agricultori şi producătorii din panificaţie. „Am vândut grâu pentru panificaţie cu 195 de euro/tonă, în timp ce traderii mi-au oferit 170 de euro/tonă, considerând că grâul este furajer, şi nu pentru panificaţie“, a declarat cunoscutul om de afaceri.

În acest an, TCE 3 Brazi a cultivat cu grâu 28.000 de hectare, adică jumătate din suprafaţa deţinută în Insula Mare a Brăilei, de pe care a realizat o producţie de grâu de 116.000 tone.

INFO

FESTIVAL NAŢIONAL
“Taci şi-nghite”!

Dar ce fac producătorii de pâine? Păi ce să facă, ce au învăţat cel mai bine! Umblă cu… “mâna” la cocă, încălcând cu bună ştiinţă normele legale! Aflăm, tot de la Aurel Popescu, că mulţi dintre brutarii noştri folosesc aditivi alimentari peste dozele stabilite prin lege. Şi aceasta, potrivit arhicunoscutei reţete de succes: “Mult şi prost”! laureată la faza naţională a Festivalului.… “Taci şi-nghite”!

“Circa o treime dintre cei 4.500 de producători de pâine din România folosesc aditivi alimentari în procesul de fabricaţie peste normele legale admise pentru a avea o productivitate mai mare. Aditivii nu sunt toxici, decât în cazul în care sunt folosiţi în doze mai mari decât cele permise prin lege, iar creşterea acestor doze reduce calitatea produsului finit”, a spus Popescu la Simpozionul anual al Asociaţiei Specialiştilor din Morărit-Panificaţie din România cu tema „Aditivii alimentari: necesitate şi siguranţă”.

În continuare, acesta a explicat că în mod normal producătorii de pâine folosesc aditivii şi amelioratorii pentru a îmbunătăţi calitatea grâului şi a făinii, dacă acestea nu au conţinutul optim de gluten. Dar cum…

”Anul acesta am avut o calitate excepţională la grâu, deci nu ar fi nevoie de amelioratori în procesul de fabricaţie, mai ales că se ridică şi costurile. Din păcate, în anii cu recolte slabe de grâu din punct de vedere calitativ, brutarii sunt nevoiţi să îi folosească în dozele legale permise pentru îmbunătăţirea făinii”, a adăugat şeful ROMPAN.

Date statistice

Potrivit statisticilor oficiale, în industria românească de morărit şi panificaţie sunt înregistraţi aproximativ 7.500 de agenţi economici, din care două treimi îşi desfăşoară activitatea în domeniul panificaţiei, iar numărul angajaţilor depăşeşte 35.000 de persoane.   

Patronatul Român din Industria de Morărit şi Panificaţie – ROMPAN
reuneşte mai mult de 280 de producători, care asigură peste 70 la sută din producţia de pâine şi produse făinoase şi aproape jumătate din cea de panificaţie.

Pâinea fără valoare… energetică!

Şi poate nu întâmplător, un sfert din pâinea feliată aflată la vânzare nu are specificată valoarea energetică! Să fie o… conspiraţie a brutarilor? Să ne-o coacă ei, cumva?!
Continuând seria studiilor comparative pe etichetele de pâine feliată, Asociaţia Naţională pentru Protecţia

Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România a constatat că un sfert din pâinea feliată care se găseşte pe piaţă nu are specificat numărul de kilocalorii pe etichetă, aşa cum prevede legea.

Valoarea cea mai mare a acestui indicator, de 289 de kilocalorii la 100 de grame, se găseşte la pâinea Bongrana, Toast Mediteranean, iar la polul opus, cu 217 kilocalorii/100 g, se află pâinea HapiHap, Felii de Toast Integral.