Şi în sectorul agricol, fermierii vor trebui să găsească soluţii şi alternative, atât pentru acoperirea necesarului de forţă de muncă din fermă, cât şi pentru utilizarea de noi tehnologii. La urma urmei, chiar şi în perioadele de criză, fermierii au nevoie de echipamente funcţionale, de asistenţă tehnică şi de service rapid şi competent la faţa locului (în fermă) şi/sau în ateliere. Iar omenirea are nevoie de mâncare şi, prin urmare, de cei care produc hrana, de fermieri.

Vrând-nevrând, distanţarea socială şi măsurile de izolare impuse în criza de CoVid-19 au accentuat şi mai mult lipsa forţei de muncă din agricultură. Automatizarea unor operaţiuni simple sau mai complexe poate nu doar să reducă necesarul de resursă umană, dar şi să crească eficienţa şi implicit profitabilitatea fermei.

Astfel, un banal (acum) gard electric poate să suplinească, cu succes şi fără o investiţie foarte mare, lipsa unui paznic pentru turma de vaci sau de oi, 24/7 şi fără zile libere. Dar folosirea pedometrelor şi a programelor dedicate în zootehnie permite monitorizarea cu precizie a activităţii de reproducţie şi a stării de sănătate a vacilor.
Iar o dronă vă poate ajuta să supravegheaţi efectivul şi fătările pe păşune, noaptea.

Interconectarea şi tehnologiile digitale facilitează nu doar o mai bună comunicare cu furnizorii şi clienţii finali, ci şi rezolvarea unor probleme tehnice curente, prin aşa-numita „întreţinere digitală de la distanţă”, de exemplu, care se dovedeşte a fi mai practică decât se credea iniţial. Astfel că „service-ul virtual” a intrat în uzul comercial mult mai repede decât s-a estimat în urmă cu doar câteva luni.

În fermele de vaci de lapte se văd acum şi mai clar diferenţele şi avantajele unui robot de muls faţă de clasica instalaţie de muls, care are nevoie de operatori (mulgători). Robotul nu intră în izolare sau în carantină, dar poate avea nevoie de service şi de reparaţii…

În horticultură, forţa de muncă manuală are o pondere ridicată în totalul lucrărilor şi, implicit, al costurilor finale. Multe operaţii – precum irigarea, ventilaţia şi lucrările de protecţie a plantelor – sunt automatizate şi controlate de la distanţă. De asemenea, în sere sunt folosiţi roboţi pentru defoliere la tomate, iar în viitorul apropiat vor intra în producţia curentă şi roboţii „culegători”.

Dar această criză ne-a arătat clar (dacă mai era nevoie) şi limitele actuale ale automatizării, robotizării şi digitalizării agriculturii şi mai ales faptul că aceasta nu exclude (încă) forţa de muncă manuală. Exemplul statelor cu o agricultură modernă care au totuşi nevoie de câteva sute de mii de lucrători sezonieri este relevant şi întăreşte ideea că prezenţa omului este necesară „în spatele” unei maşini sau al unui program. De aceea, continuaţi să formaţi şi să pregătiţi oameni noi şi preţuiţi-i pe cei cu experienţă. Numai aşa veţi putea să beneficiaţi la maxim de noile tehnologii.

Echipa Ferma Media Grup va continua să vă prezinte noutăţile în domeniu, pentru ca atenţia dvs. să fie mereu îndreptată spre viitor.

GHEORGHE GHIŞE
Redactor Ferma Media Grup
E-mail: gghise@agroinfo.ro
ghise.ferma@gmail.com