De data aceasta, întrunirea oierilor a avut o motivație în plus, deoarece crescătorii de ovine sunt puși în fața unei noi încercări: accesarea sprijinului cuplat voluntar pentru ovine începând cu anul viitor. Iar pentru ca întâlnirea să aibă și rol de instruire profesională, pentru discuții tehnice, despre ce înseamnă COP, Registru Genealogic sau sisteme de montă dirijată, la consfătuire au participat și specialiștii în creșterea ovinelor Dan Bartolomeu, fost director la UARZ Brașov și fost consilier în MADR, alături de profesorii universitari Ioan Pădeanu, de la USAMVB Timișoara, și Stelian Dărăban, de la USAMV Cluj-Napoca.
La masa oierilor au stat și câțiva crescători de ovine maghiari, cu care asociația din Alba are schimburi permanente de experiență, dar și, de ce nu, de impresii despre traiul de zi cu zi al oierilor din cele două țări comunitare aflate în vecinătate.
Mulți chemați, puțini aleși!
Cam așa și cu destinația sprijinului cuplat, cu care Ministerul Agriculturii a “înlocuit” ajutorul pentru zona defavorizată, promițând că noul sistem de subvenționare este mult mai generos și dedicat unei categorii mai largi de fermieri. În viziunea ministrului Daniel Constantin, de sprijinul cuplat ar urma să beneficieze peste 3 milioane de capete de ovine, pe când ajutorul specific se acorda pentru 1,6 milioane ovine din zonele defavorizate. Până aici, doar vorbe! Prin criteriul de încadrare a efectivelor eligibile între 150 și 600 de capete, ministerul a exclus tocmai fermele din zonele defavorizate, dar și exploatațiile cu linii genetice valoroase, întrucât performanța se regăsește în fermele cu efective mici, susțin specialiștii sectorului ovin.
“Cine v-a reprezentat pe voi în relația cu ministerul de a dispărut zona defavorizată? Ba mai mult, n-a fost impus de către Bruxelles numărul de 150-600 de capete!”, a susținut Stelian Dărăban.
Oieritul pare să traverseze un moment crucial, le spunea profesorul Ioan Pădeanu celor peste o sută de oieri prezenți la întâlnirea de la Alba, aducând ca argument slaba susținere financiară a sectorului. “Avem confirmări că anul acesta ajutorul național tranzitoriu se va limita la 20 lei/cap de oaie, de care vor beneficia cele circa 7 milioane de oi aflate în evidențele APIA. Din 20 lei scădem 10 lei impozit pe norma de venit, 5 lei crotaliile și… nu mai rămân bani de-un pachet de țigări, nici măcar de Mărășești”, a făcut Ioan Pădeanu o aritmetică a mărunțișului aruncat de minister pe capul bietei oi.
Și atunci, ce rămâne de făcut? Accesarea sprijinului cuplat, în valoare de 7 euro/cap de oaie. Cuantumul este substanțial, dar condițiile pentru eligibilitatea ovinelor, în sesiunea de anul viitor, sunt aproape imposibile. Și poate că voit s-a făcut așa și s-a introdus cerința înscrierii animalelor în Registrul Genealogic al rasei, deci cunoașterea originii animalelor, și îndeplinirea unor condiții de performanță prin înscrierea animalelor în COP. “La Țurcană normele sunt foarte ridicate, la mioare se cere greutatea de 47 kg; înainte, printr-un record se atingeau 43 kg. Iar la lapte, mioarele Țurcane trebuie să producă 70 de litri ca să intre în secțiunea A, ca să luați sprijinul cuplat. Iar e foarte mult”, a afirmat Ioan Pădeanu.
“Nu mai ciobănim, doar dirijăm”
Statul român subvenționează activitatea de amelioarare a raselor, suportând sută la sută din costurile asociației deținătoare a Registrului Genealogic și 70 la sută din cheltuielile asociației acreditate pentru Controlul Oficial la Performanțelor, diferența de 30% fiind plătită de crescător. Beneficiul proprietarului fermei este recunoașterea și certificarea calității genetice a animalelor și, eventual, vânzarea acestora la un preț superior. “Nicăieri în lume controlul nu-l suportă statul, ci crescătorul care vrea să vândă material de reproducție, de aceea vă cere pe un mior sau pe un cârlan 700 de euro, pentru că are niște cheltuieli”, a ținut să precizeze Stelian Dărăban.
Asociația din Alba este abia la început în demersurile de acreditare pentru situația în care membrii asociați i-ar cere servicii de COP. “Nu ne-am acreditat pentru COP pentru că nu am considerat necesar și este destul de greu. În primul rând ne-a împiedicat lipsa de interes a oamenilor. Pe viitor, avem disponibilitate, am dus și oameni la cursuri de bonitori. Dacă vom avea crescători interesați, bineînțeles că vom face toți pașii foarte rapid. De aceea am invitat doi profesori universitari să le explice ce înseamnă RG și COP”, ne-a declarat președintele Asociației, medicul veterinar Horia Moruțan.
Sub aspect practic, cunoașterea originii animalului presupune organizarea montelor dirijate, deci un bun management al fermei, personal instruit, cheltuieli suplimentare, posibilități de parcelare a pășunii, mult timp petrecut între animale sau, vorba unui oier din sală, “nu mai dormim noaptea, nu mai ciobănim, doar dirijăm”! Iar în fermele beneficiarilor sprijinului cuplat, controalele vor fi foarte riguroase, bazate pe probe de sânge, deci nu încape vorbă de greșeală sau de înșelăciune!
Și poate că în locul sprijinului cuplat s-ar fi cuvenit să se acorde bonificații pe bunăstare. Sau, așa cum a propus Ioan Pădeanu oficialilor din minister, să existe alternativa ca cei care nu se încadrează la sprijinul cuplat, să poată merge pe bunăstare. „România a încercat un pionierat în acordarea acestei subvenții pentru RG, pentru că în toată Europa în momentul de față subvenția se acordă după două principii: subvenția pe fermă, ceea ce înseamnă transformarea animalelor într-un hectar de pământ, deci toată lumea la nivel de țară primește aceeași sumă după un singur criteriu. O altă subvenție care se dă în toată Comunitatea Europeană este cea pe bunăstare”, a precizat Dan Bartolomeu. Însă, la MADR se pare că bunăstarea ovinelor este un subiect ca și inexistent.
“De ce n-a intrat bunăstarea în loc? Dacă se aplica norma de bunăstare, atunci pe lângă adăposturi, obligatoriu trebuia făcut și managementul dejecțiilor, la sfârșitul iernii să împrăștii gunoiul pe pășuni. (…) Tot vrem pășune, dar trebuie să ne gândim că productivitatea medie a pășunilor din România este de doar 6,6 tone la hectar masă verde. (…) În viitor, suprafețele agricole se vor restrânge”, atrăgea atenția Stelian Dărăban.
Oile Băle și Oacheșe – mândria oierilor din Alba
ACO Alba reprezintă 98 la sută din exploatațiile de ovine ale județului, având în componență peste 50 de asociații locale și un total de 1800 de membri. Efectivul de ovine numără cu mult peste 200.000 de capete, iar cele mai multe exploatații sunt concentrate în zonele montane, îndeosebi în Munții Sebeșului, unde fermele nu depășesc 40-50 capete ovine. Oierii din Alba cresc cu preponderență Țurcană, infuziile cu berbeci din alte rase făcându-se doar izolat.
Județul Alba este și locul de origine a două ecotipuri valoroase de Țurcană – Oacheșa și Băla. „Aveți cea mai bună Țurcană din România la ecotipul Oacheș, mă refer aici la zona Vințu, și aveți cea mai bună oaie la Țurcana Bălă, mă refer la zona Șugag – Loman”, recunoștea Dan Bartolomeu.
Deci resursa genetică există, potențialul natural al zonei, de asemenea. Ce lipsește? “Mai putem să stăm fără reacție? Trebuie să vedem clar: Vrem să rămânem pe piață în continuare? Da! Atunci trebuie să facem ceva, pentru că e foarte clar că în acest moment noi nu avem nici un fel de conducători”, a fost mesajul președintelui Horia Moruțan.
Și poate că crescătorii noștri n-ar fi atât de contrariați dacă la vest de România, în Ungaria, lucrurile n-ar sta cu totul altfel și perspectivele n-ar fi mult mai bune. “Colegii noștri din Ungaria primesc 24 de euro, adică 100 lei. Deci la o aruncătură de băț de țara noastră subvenția este de cinci ori mai mare decât la noi. Atunci cum poate să vină domnul Neață și alții să spună că mai mult de 20 de lei nu se poate!?
În schimb, ministerul s-a implicat bine și a distrus toată Federația, acum avem 4-5 federații. Dacă ar sta în puterea mea, le-aș uni pe toate.
Sunt câteva lucruri importante pe care colegii maghiari le au și noi nu: 100 lei vs. 20 lei, impozitare omenească, piețe europene deschise și gestionarea bolilor. Ei au 10% din efectivul nostru și aproape toată carnea merge pe piața italiană, și această relație au găsit-o ministerele de la ei, nu ciobanii. În acest moment ei vând cu 12 lei, la noi nu se vinde nici cu 6,5 lei. Diferența capitală între noi și ei este clasa politică: ei o au, noi nu. La Bruxelles totul înseamnă lobby. Unde sunt negociatorii noștri? Și atunci îi întreb pe tovarășii Irimescu, Turtoi, Botănoiu, Neață, în frunte cu ministrul agriculturii: unde sunteți, ce faceți, pentru cine lucrați, domnilor?”, încheia Horia Moruțan.
PIAȚA LAPTELUI DE OAIE E MAI SIGURA DECAT CEA A CARNII
Și, ca un făcut, virusul bolii limbii albastre s-a abătut și în această toamnă peste o mică parte de țară, atât cât să bulverseze piața cărnii de ovine tocmai în cel mai prielnic moment al valorificării mieilor de toamnă și a reformelor. În trei săptămâni prețul mieilor a scăzut de la 9 la 6 lei. “A apărut boala limbii albastre, a apărut. Dar credibilitatea noastră scade prin prisma faptului că din moment ce a apărut, noi nu mai facem nimic. Dacă cerem 6 lei, nu este limba albastră și dacă cerem 9-10 lei, este limba albastră. Cea mai frumoasă treabă este, ca și în gripa aviară, cât de selectiv poate să fie acest virus. (…) Este dovada incompetenței și a lipsei de interes a unor instituții ale statului. Cu mândrie spun că sunt medic veterinar de liberă practică. Dar mă simt extrem de jignit când instituțiile statului, care reprezintă Agenția națională sanitar-veterinară, nu au – nu spun demnitatea, nici măcar profesionalismul, – ci normalitatea să găsească soluții. Această boală trebuie foarte bine gestionată în direcția interesului național. Credeți că în țări civilizate, cu medicină veterinară foarte dezvoltată, aceste probleme nu apar?”, întreabă retoric Horia Moruțan.
Deci, piața cărnii de ovine s-a dovedit instabilă, în timp ce pentru lapte perspectivele sunt încurajatoare. “Cea mai bună piață este la laptele de oaie, singurul produs din agricultură care are pe termen mediu și lung piață asigurată, e singurul produs la care a crescut prețul în trei ani de la 1,6 la 2,8 lei/litru. Din păcate, efectivele de ovine exploatate pentru lapte au scăzut aproape la jumătate”, preciza profesorul Ioan Pădeanu.
