În această perioadă încep colindele de Crăciun, care anunță Nașterea Domnului. Tradiția spune că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ special ca să ne mai scape de păcate. Colindătorii sunt răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și turte numite „scutecele lui Hristos”, dar lumea oferă și bani.
Chiar și la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare.
Între Crăciun şi Bobotează (6 ianuarie) colindătorii umblau cu Steaua. Simbolismul acestui colind amintește de steaua care a vestit Naşterea lui Isus. Aceasta i-a călăuzit pe cei trei magi în a găsi ieslea în care s-a întâmplat minunea. În zilele noastre se merge cu steaua doar în prima și a doua zi de Crăciun.
Steaua purtată cu ocazia colindelor se face din lemn uşor şi are mai multe colţuri. Se împodobeşte cu hârtie colorată și are fixată la mijloc o iconiţă cu Maica Domnului şi Isus Hristos.
Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă.
În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți de gazde și cinstiți cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci și vin.
Din ritualului colindelor de Sărbători fac parte cântecele de Stea, Vifleemul, Pluguşorul, Sorcova. Se joacă vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii).
A doua zi de Crăciun este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Ștefan.
TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII
Repertoriul obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti de Crăciun cuprinde şi o seamă de datini, practici, superstiţii, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.
Când doi oameni se întâlnesc în perioada Crăciunului unul spune: “Dumnezeu s-a născut“ iar celălalt răspunde “Adevărat s-a născut“.
În dimineața de Crăciun este bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, în care punem o monedă de argint. Vom fi astfel curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe vale-n jos.
În multe sate românești bătrânii fac cu usturoi pragurile casei, a grajdurilor și a șurilor. Apoi merg la animale și membrii casei și îi ung pe frunte în forma crucii. Ei cred astfel că vor fi feriți de strigoi și duhuri rele tot anul viitor.
În noaptea de Crăciun mulți români lasă o lumânare aprinsă. Astfel, norocul va vedea casa în întuneric și va putea intra înăuntru.
Femeia care face colacii pentru Crăciun se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: „măr, păr astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.
ECHIPA FERMA VĂ UREAZĂ UN CRĂCIUN BINECUVÂNTAT!
Sfintele Sărbători ale Crăciunului să vă umple sufletul de bucurie, încredere, speranţă şi iubire.
