O echipă de cercetători, condusă de arheologi de la Universitatea din York, a identificat o proteină din lapte numită beta-lactoglobulină (BLG), încorporată în placa dentară mineralizată a şapte fermieri britanici preistorici. Aceasta este practic prima dovadă directă a consumului de lapte într-un timp atât de îndepărtat. Perioada neolitică a marcat apariţia agriculturii în Marea Britanie, când s-a început domesticirea animalelor pentru consum şi cultivarea grâului şi a orzului.
Resturile umane străvechi testate în studiu provin din trei situri neolitice diferite – Hambledon Hill şi Hazleton North din sudul Angliei, respectiv Banbury Lane, din East Midlands. Indivizi din toate cele trei situri au arătat prezenţa proteinelor din lapte de la vaci, oi sau caprine, ceea ce sugerează că oamenii foloseau produse lactate din mai multe specii.
Placa dentară poate oferi perspective unice asupra dietelor oamenilor antici, deoarece proteinele dietetice sunt prinse în ea atunci când este mineralizată de componente ale salivei, formând tartru sau aşa numitul calcul dentar, un fel de placă dentară fosilizată. Deşi locuitorii acelei epoci nu ştiau prea multe despre proprietăţile nutriţionale ale laptelui, este cunoscut faptul că acesta reprezintă o sursă excelentă de vitamine şi minerale, inclusiv calciu, vitamina B12 şi fosfor, şi o sursă importantă de proteine, vitamina A, vitamina D şi zinc.
Descoperirea proteinelor din lapte este deosebit de interesantă, deoarece studiile genetice recente sugerează că persoanele care au trăit în acel moment nu aveau încă capacitatea de a digera lactoza din lapte. Pentru a evita acest lucru, este posibil ca vechii fermieri să fi consumat doar cantităţi mici de lapte sau să îl prelucreze în alte produse alimentare, cum ar fi brânza (care elimină cea mai mare parte a lactozei), spun cercetătorii.
