Deşi i-am cunoscut prima dată pe studenţii anului trei de la Facultatea de Management din cadrul USAMV Bucureşti acum trei ani la IndAgra (trebuie să subliniez că acest examen este deschis studenţilor din acest an de studiu), mărturisesc că întotdeauna am impresia că sunt aceiaşi, deşi de fiecare dată este o altă generaţie. Costumele populare, tinereţea şi frumuseţea lor umană, modul prin care se adresează publicului pentru susţinerea unui produs, de obicei tradiţional, sunt deja un brand.

Profesorul Florin Frone este principalul vinovat de acest succes
Sentimentul că sunt acasă m-a cuprins imediat ce am ajuns la etajul unde se ţine evenimentul. Manifestare care asigură o parte din nota examenului de an la marketing. Ce m-a bucurat foarte mult a fost faptul că am regăsit din nou Federaţia Pro Agro printre cei care se implică în buna desfăşurare a acţiunii de fiecare dată, iar printre oficialii prezenţi l-am zărit pe preşedintele Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, Alexandru Stănescu. M-aş bucura să văd şi fermieri aici, care să vâneze, dintre studenţii din anul III, posibilii viitori angajaţi în promovarea businessului lor! Anul trecut, examenul acesta s-a intersectat cu Adunarea Generală a Holstein Ro şi îmi aduc aminte că o parte dintre uriaşii fermieri şi-au rupt câteva momente ca să fie prezenţi la defilarea de la începutul evenimentului propriu-zis. Momentul în care echipele de tineri studenţi echipate în marea lor majoritate în costume populare intră în sală pe muzică şi înconjoară amfiteatrul pe cele trei laturi. Un moment care anul acesta mi-a făcut iar inima să se simtă bine. Cel care este sufletul mişcării – deoarece mie mi se pare a fi o mişcare naţională -, conferenţiarul Florin Frone, este întotdeauna mai emoţionat decât studenţii care susţin acest interesant mod de examinare. Practic şi motivant.

Din nefericire, studenţii fac totul cu resurse proprii
Trebuie spus că tinerii fac totul cu resurse proprii. Unii dintre ei au însă norocul să poată brandui produsul din gospodăria, satul ori zona din care au venit spre a studia managementul agricol. Aşa am aflat de Mierea de Lavandă de Teleorman (Plosca), un brand promovat cu sloganul „Lavandă franţuzească, savoare românească!”. Tânăra care mi-a vorbit despre proiectul Albinuţa mov, cu foarte mare pricepere, este, din ce am înţeles, deţinătoarea plantaţiei de lavandă, care la început a fost un moft de culoare şi miros splendid. Mierea de lavandă, spun tinerii, este una dintre cele mai apreciate sortimente de miere din lume şi este considerată de specialişti ca fiind cea mai gustoasă şi aromată dintre toate sortimentele. Sincer, nu sunt specialist, dar mi-a plăcut mierea de lavandă. Iar echipa condusă de Diana Ciovină a realizat produse de marketing destul de bune, care, mai mult ca sigur, o vor ajuta la extinderea afacerii de la moft la profit!

O viaţă mai dulce
Mierea din Valea Ursului mi s-a părut proiectul cu cea mai creativă activitate. Absolut totul a fost la limita de sus. Povestea, prezentarea şi chiar simţul umorului pus în slujba marketingului m-au făcut să pun un plus Mierii Ursului. Poate am fost subiectiv, fiindcă de multe ori am fost poreclit “ursul” şi, e clar, îmi place şi mierea! Sloganul „Mierea din Valea Ursului îţi face viaţa mai dulce!” e însoţit pe faţa flayerului de acest dialog semnalizat ca în benzile desenate „Stiţi care ar fi culmea apicultorului?! Să îi plece toate albinele în luna de miere!”
Dar, sper că aţi înţeles, toate echipele au avut ceva special. Cozonacul de Ţigăneşti nu ai cum să nu-l iubeşti, când vine cu o ofertă de genul „Cozonac tradiţional la un preţ promoţional!” Urmat de oferte scrise aproape în rime perfecte, cu detalii bine adăugate pentru modul cum poate fi făcută comanda. Pliantul are o poveste a cozonacului cu o reţetă originală cu o vechime de peste o sută de ani, reţetă practicată de bunica Ana înainte ca produsul să devină bun pentru afaceri!

„Sucul natural de mere”
Tot din Argeş, ca şi Mierea Ursului, „Sucul natural de mere” a fost prezentat de o echipă condusă de Miruna Ghilencea. O altă echipă care are fler şi creativitate: pe un produs destul de comun au reuşit o branduire frumoasă, cu sticle mai mari şi mai mici însoţite de răvaşe cu povestea bătrânului livădar Ungurenuş, care în fiecare an făcea sucul de mere după o reţetă proprie. Apoi, în fiecare duminică, la hora satului, împărţea suc fetelor pe care le îndemna să-l ofere băieţilor. Se spune că mulţi flăcăi au fost vrăjiţi de sucul de mere stors cu dragoste de bătrânul Ungurenuş!
Galbenul Dacic de Comarnic nu e ceva înrudit cu cloşca cu puii de aur, dar are formă de soare. Caşcavalul din lapte de vacă ce poartă acest nume a fost prezentat ca având vârsta statului naţional unitar român, pe siglă apărând anul 1918 al Marii Uniri. Se putea şi mai bine, spun eu, precum un veşnic critic. În schimb, Zacusca de Buzău, care este „o dulceaţă de zacuscă”, făcută din morcovi, măr şi ţelină, m-a cucerit. Produsul a avut norocul cu o echipă frumoasă care a ştiut să scoată avantajele gustative în faţă, alături de reţeta unică şi tradiţională din comuna Berca.
La eveniment au mai participat: o echipă a Colegiului Tehnologic „Grigore Cerchez” din Capitală, un liceu fost agricol cu o clădire în stil neo-românesc, ai cărui elevi au promovat dulciurile Cofetăriei Kaira, precum şi o echipă extrem de frumoasă de la Liceul Tehnologic Nr. 1 din Prundu, judeţul Giurgiu. Aceasta din urmă a adus tot felul de produse, unele de post, tradiţionale. Pita de casă cu struguri şi alte desene pe coajă, dar mai ales prăjitura Furia Nevestei mi-au rămas în minte.
Restul e un frumos spectacol al tinereţii şi de voie bună, realizat într-un cadru deosebit, creat cu inima de oameni care aşază speranţa într-o ţară cu realitatea blazată!

UN ALTFEL DE EXAMEN, CEL AL REALITĂŢII!
Promovarea în scop didactic a afacerilor cu produse agroalimentare româneşti reprezentative, produse cu istorie şi tradiţie, lucrul în echipă, iniţiativa, ideile, filmele de promovare, mini-standuri, materiale promoţionale personalizate, campanii de sampling şi interviuri în teren, toate acestea au constituit un alt tip de examen. Spumos şi plin de inedit. Mult mai aproape de învăţământul modern, aplicativ şi cu implicare. în cadrul evenimentului, dincolo de învăţământ şi inovare, organizatorii spun că s-a marşat pe tineri ca viitori antreprenori dornici să se pregătească cât mai bine pentru ceea ce vor face în viaţa reală, în viitor. Costumul popular purtat de echipele de studenţi au făcut din eveniment o sărbătoare.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)