La începutul lunii iulie, Cosmin Iancu, din Grădiştea (Ilfov), încheiase campania de recoltare a semănăturilor de toamnă (grâu şi rapiţă). Mai repede ca niciodată. Nu prea a avut ce recolta; seceta a muşcat serios din recoltă.
Presat să vândă grâul la recoltare
„Situaţia este dezastruoasă. Două au fost problemele care au stat la baza catastrofei: îngheţurile târzii de primăvară şi seceta pedologică care a urmat din toamnă şi se manifestă pregnant şi acum. Dacă am fi depăşit îngheţurile, probabil că situaţia ar fi fost ceva mai bună! Am reuşit să ne închidem pe 2.800 kg/ha la grâu, foarte puţin faţă de un an normal, în care ajungeam la 7 tone/ha. Solele cultivate cu rapiţă, fiind amplasate în zona unor păduri şi perdele forestiere, au beneficiat de un microclimat care ne-a ajutat să înregistrăm o medie de 2 t/ha, pe 150 ha”, susţine agricultorul.
Forţat de leasiguri şi de achitarea datoriilor către furnizori, fermierul a fost nevoit să vândă grâul la 70 de bani/kg. Agricultorii nu sunt capitalizaţi, fiind în permanenţă legaţi de bănci. Nu pot să ţină producţia câteva luni pe stoc şi să pândească momentul pentru a vinde la un preţ mai bun. Dacă resursele financiare i-ar fi permis şi ar fi avut spaţii suficiente de depozitare, Cosmin Iancu ar fi putut valorifica grâul în iarnă şi la un leu/kg.
Afacerea de familie – un cumul de riscuri şi sacrificii
Povestea fermei de la Grădiştea a început cu aproape trei decenii în urmă. Bunicul său, Florian Iancu, din prima generaţie de sacrificiu, reuşit printr-o serie de împrumuturi să achiziţioneze un tractor U 650 la o licitaţie organizată la un IAS, pentru a exploata 20 ha de teren. Lucrase ca şef de fermă la un fost CAP şi a dorit să continue munca în agricultură. Fiind om al satului şi cunoscând bine oamenii, a reuşit să-i atragă pe lângă el şi să le câştige încrederea. Astfel că de la un an la altul a crescut suprafaţa de teren preluat în arendă. Cu ce a câştigat, a mai cumpărat un tractor, utilaje… Aşa a fost debutul într-o afacere de familie care a însumat destule riscuri şi sacrificii.
Profit reinvestit în tehnologii moderne
„Tata a venit mai târziu în fermă; el lucra în altă parte. A reuşit să depună proiecte cu finanţare de 50 la sută de la bugetul de stat, concretizate în dotarea cu tractoare româneşti noi. Mai târziu, prin 2006, a făcut un proiect SAPARD de 600.000 euro; atunci am cunoscut şi noi tehnologia străină. Apoi, ne-am retehnologizat, am trecut de la utilajele din prima generaţie, la cele moderne şi performante, care au crescut calitatea lucrărilor. Vorbim despre altceva din punct de vedere al randamentului, al profitului, reinvest în tehnologii moderne”, susţine proaspătul agronom, promoţia 2020.
Năzuinţa de a fi din ce în ce mai bun
Ferma din Grădiştea a ajuns la 1100 hectare de teren preluat în arendă sau în proprietate, unde cultivă grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui.
Cosmin Iancu lucrează alături de bunicul său, Florian, şi tatăl, Marius, deci sunt trei generaţii care şi-au unit destinele, implicându-se efectiv şi afectiv în dezvoltarea fermei. Misiunea lui este să crească profitabilitatea unei afaceri începute acum aproape trei decenii! „«Trebuie să ai dorinţa de a face ceva trainic şi să îţi doreşti să fii din ce în ce mai bun!», îmi spunea deseori bunicul. Şi cred că năzuinţa de a fi din ce în ce mai bun m-a impulsionat! Să fiu o persoană corectă, cinstită, pentru a-mi ţine oamenii aproape. Avem mecanizatori cu experienţă. Cei care lucrează pe utilaje sunt relativ tineri, cu vârste între 30 şi 40 de ani, s-au obişnuit cu tehnologiile moderne, lucru care pentru noi este foarte important”, declară tânărul.
“Continuăm! Trebuie să îndrăznim să devenim mari!”
La jumătatea lunii iulie, în Grădiştea nu plouase. Porumbul, care arăta excepţional, începea să se ofilească. Numai dacă plouă va fi salvat! Şi cu floarea-soarelui se va întâmpla la fel!
„Am încheiat un an greu! Dar mergem înainte. A urca înseamnă a te sacrifica. Orice culme e severă, spunea Victor Hugo. Am reeşalonat datoriile şi am început toate lucrările de pregătire a terenului pentru a înfiinţa cultura de rapiţă pe 210 ha. Prelucrăm solul şi pentru grâu. Până acum semănam rapiţa în uscat, în speranţa că ne va ajuta cu ploi Mama Natură! Aşteptările au fost iluzorii şi deşarte! Din acest sezon, vom însămânţa doar dacă plouă. Dacă nu, dăm sămânţa înapoi şi vom vedea… Temerea mea este că seceta pedologică-i ciclică şi s-ar putea ca şi în sezonul viitor să ne confruntăm cu o situaţie cel puţin asemănătoare. Dar, citându-l pe Theodore Roosevelt “«trebuie să îndrăznim să devenim mari; măreţia este rodul sacrificiului şi al curajului nemărginit»”, a conchis Cosmin Iancu, urmându-şi destinul.
Compania Picmar Prod.Com, înfiinţată în urmă cu 22 de ani, are 14 angajaţi, iar anul trecut a obţinut randamente la hectar satisfăcătoare: 7.300 kg la grâu, 3.800 kg/ha la floarea-soarelui şi 9.800 kg la porumb.
„Dragostea pentru câmp şi pentru teren mi-a fost insuflată de către bunicul meu. Am preluat ştafeta, fiind student la USAMV Bucureşti, specializarea Agricultură. Am abandonat Facultatea de Drept după un an de studiu şi am ales să urmez Agricultura la USAMV Bucureşti. Cred că am luat cea mai bună decizie, confirmată pe parcurs”, COSMIN IANCU, exponent al generaţiei tinere de fermieri
UN TÂNĂR VIZIONAR
Cosmin Iancu vede viitorul în agricultura de precizie, în sistemele de producţie moderne: semănatul variabil în funcţie de textura solului; aplicarea îngrăşămintelor cu degajare controlată, administrarea variabilă a produselor de protecţia plantelor şi nutriţie…
Fermierul îşi doreşte să acceseze un proiect din fonduri europene pentru a construi capacităţi de depozitare. Magaziile de 1.000 tone nu sunt suficiente. Ştie că, deocamdată, nu poate face noi investiţii pentru că nu reuşeşte să scoată cheltuielile la hectar şi nici să achite datoriile la bănci şi furnizori!
PLAFONAREA SUBVENŢIILOR SAU “METODA ROBIN HOOD”
Posibila plafonare a subvenţiilor din agricultură la 100.000 de euro pe fermă nu este agreată de tânărul ilfovean. „Majoritatea producţiei agricole este realizată în marile exploataţii şi nu în fermele micilor producători, unde sunt adevăratele probleme şi unde nu se aplică cu rigoare verigile tehnologiilor de cultură. Nu văd un viitor strălucit şi nici o măsură foarte bună. Plafonarea subvenţiilor mi se pare a fi o metodă medievală, gen Robin Hood, care ia de la bogaţi ca să dea la săraci!”, precizează fermierul.
TINERI FERMIERI ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI
Revista Ferma promovează tinerii care au ales agricultura ca profesie! Ce-i motivează? Ce piedici întâmpină şi cum le depăşesc?
Click AICI şi intră pe www.revista-ferma.ro, unde poţi afla poveşti de succes despre tineri fermieri înregimentaţi în agricultura României!
un articol de
MARIAN MUŞAT
