Această nouă carte cuprinde o selecție de articole publicate de către autor, în perioada 2012-2015, în unele reviste de extensie pentru agricultură și dezvoltare rurală. Articolele publicistice sunt structurate în cinci capitole: Agricultura generală; Baza furajeră; Patrimoniul pastoral; Diverse; De peste hotare.
Fondul pastoral reprezintă o imensă bogăție regenerabilă
În primul capitol autorul își exprimă dezamăgirea vizavi de modul actual de gospodărire a fondului funciar și implicațiile lui asupra stării generale a societății românești din zona rurală, unde astăzi relația pământ-plantă-animal-om nu mai are semnificația de altădată. Această situație îl determină pe autor să amintească cititorului unele întâmplări hazlii din lumea satului, legate de animale și de cultivarea pământului.
Un capitol interesant al acestei cărți se referă la sistemele de producerea furajelor, bazate pe câteva elemente tehnologice importante pentru crescătorii de animale: stabilirea unui calendar sezonier, eșalonarea producției, pășunatul rațional al pajiștilor, metode de recoltare și de conservare a furajelor.
Ideile acumulate în cei aproape 50 de ani de cercetare științifică și practică în domeniul pajiștilor sunt sintetizate în cele 28 de articole cuprinse în capitolul “Patrimoniul pastoral”. Aici autorul prezintă starea actuală a pajiștilor din România, dar și alte aspecte privind importanța și modul de realizare a amenajamentelor pastorale, calendarul de lucrări pastorale, practicile de întreținere ecologică a pajiștilor, efectele economice ale nevalorificării patrimoniului pastoral.
Pentru înțelegerea mai profundă a importanței sociale și economice a fondului pastoral pentru economia țării, autorul sensibilizează cititorul prin prezentarea unor articole ce vizează alimentația și sănătatea omului, astfel: reducerea până la dispariție a produselor românești; laptele și invazia ferigii în pajiști; imaginea dezolantă a pajiștilor văzute de călător.
Din peregrinările externe ale autorului, un adevărat globe-trotter pentru cunoașterea pajiștilor din alte țări, cititorul este informat despre civilizația rurală și organizarea europeană a pastoralismului în cele peste 15 țări vizitate.
În final, îi invit pe toți cei interesați de acest patrimoniu funciar al țării să lectureze această carte, pentru că, așa cum spune și autorul, “este de datoria noastră patriotică să îmbunătățim și să folosim raționl această imensă bogăție regenerabilă, care sunt pajiștile permanente, pentru generația noastră și cele viitoare”.
