În anul 2006, odată cu accesarea unui Program SAPARD în valoare de 1.066.461 lei, cu scopul dotării cu tehnică de mecanizare, pentru cofinanțare, Bogdan Banu a apelat la o bancă din Tecuci, de unde a primit un credit în valoare de 508.707 lei, pentru achiziția de mașini, utilaje, instalații și echipamente agricole, pe o perioadă de 84 luni, garantat cu bunurile cumpărate, dar și de Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA, pentru suma de 90.000 lei.
De asemenea, în același an, fermierul a mai contractat o linie de credit pentru activități curente, care ulterior a fost prelungită prin acte adiționale, garantată prin ipotecarea unui teren de 3.903 mp pe care era construită o fabrică de alcool, proprietatea SC Agromec Berheci SA, bun evaluat la 1.300.000 lei.
În anii următori, societatea Agriban, din cauza unei situații de forță majoră, s-a confruntat cu o serie de greutăți financiare. Astfel că, începând cu luna aprilie 2010, a notificat unitatea bancară despre această situație extraordinară prin care trecea. Banca nu a luat în considerare notificările pe care le-a facut Agriban și a declanșat procedura executării bancare cu sechestru asupra bunurilor ce constituiau obiectul garanțiilor, apelând la un executor judecătoresc din Brăila.
Forța majoră exoneratoare de răspundere
În urma unui proces cu Finanțele, SC Agromec SA Berheci și firmele de grup SC Ianysoil SRL și SC Agriban SRL au invocat forța majoră în derularea activității agricole, care a condus la serioase dificultăți financiare. În speță, cazul de forță majoră a fost reprezentat de seceta pedologică și atmosferică din vara anului 2003, care a determinat distrugerea culturilor în proporție de sută la sută. A se reține faptul că, deși forța majoră s-a petrecut în anul 2003, “efectele sale s-au prelungit până la momentul pronunțării Deciziei nr. 1335 de către Curtea de Apel Galați datorită pârâtei DGFP Galați care, deși a semnat actele contestatoare ale secetei ce s-a constituit într-un adevărat caz de forță majoră, a ignorat acest eveniment și a reziliat convenția de eșalonare nr. 58/2003, demarând executarea silită a obligațiilor bugetare, prin instituirea sechestrului și vânzarea unor active vitale pentru desfășurarea activității societății reclamante și a firmelor de grup, împrejurare ce a antrenat alte datorii, atât de la partenerii publici, cât și private”, scrie în Decizia 1335/2009 și încheierea din 15.04.2010 a Curții de Apel Galați). Ca atare, instanța de apel a constatat “existența cazului de forță majoră exonerator de răspundere pentru perioada 2003 la zi, pentru întreaga activitate a reclamantei și a firmelor de grup”.
“Având în vedere împrejurarea că forța majoră a afectat întreaga activitate a Agriban din 2003 la zi, este firesc să apreciem că, atât împrumutul, cât și garanții sunt exonerați de la plata oricăror sume de bani către creditoare – bancă”, susține Bogdan Banu.
Executările silite
Executorul judecătoresc a continuat procedura de executare silită, care în opinia fermierului gălățean “a urmărit falimentarea societății Agriban prin vânzarea la prețuri derizorii a utilajelor și a activului fabrica de alcool, aspecte susținute de subevaluarea acestor bunuri”. Ce s-a întâmplat de fapt? Evaluatorul stabilit în acest caz a fost acuzat că nu s-a prezentat niciodată la sediul Agriban și nu a făcut nici o solicitare privind inspectarea bunurilor în litigiu. Aceeași situație se regăsește și în raportul de evaluare a fabricii de alcool aparținând garantului Agromec Berheci, unde suma este de trei ori mai mică decât cea stabilită de expertul agreat de bancă.
“Mai mult decât atât, executorul a declanșat în mod abuziv procedura executării silite în baza a două contracte de credit care nu mai puteau fi puse în executare; a emis publicațiile de vânzare pentru al doilea termen al licitației anterior primului termen, luând în considerare valoarea mult diminuată a bunurilor. S-a ajuns, astfel, la situația paradoxală și profund nelegală ca ambele publicații de vânzare să fie afișate în același timp (?!), fiind evident că orice cumpărător de bună-credință interesat să participe la licitație ar fi așteptat termenul pentru a achiziționa la un preț derizoriu niște utilaje aproape noi și un imobil de o valoare substanțială”, a susținut Bogdan Banu.
Urmare celor prezentate, la 28.07.2010, banca solicită FGCR-IFN SA punerea în executare a biletului la ordin pentru suma de plată de 64.541,92 lei, pe motiv că Agriban nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de credit 176/15.11.2006 privind programul SAPARD. La acea dată, Agriban avea de achitat către bancă, în baza contractului de credit nr. 176/15.11.2006, modificat prin actul adițional nr.1/9 din 15.03.2010, suma de 14.611,30 lei, lucru stabilit și prin expertiza judiciară contabilă efectuată din dispoziția Judecătoriei Tecuci.
Deci, banca a prezentat la FGCR-IFN SA contractul de credit nr.176/15.11.2006, nemodificat prin actul adițional nr.1/9 din 15.03.2010, ducând în eroare instituția financiară. După ce banca a încasat 64.541,92 lei de la fondul de garantare, a introdus SC Agriban SRL în Centrala Incidentelor de Plăți.
Ulterior, prin adresa nr.17664/28.10.2010, FGCR–IFN SA a solicitat ANAF recuperarea sumei de 64.541,92 lei de la SC Agriban SRL, lucru care s-a și realizat prin AFP Tecuci.
Vânzarea bunurilor nu se face pe sume derizorii
Întrucât sumele de pornire la vânzarea prin licitație erau derizorii – fabrica de alcool, gajată pentru 1,3 mil. lei, era scoasă la vânzare la 458.400 lei, la o treime din valoare, iar utilajele agricole achiziționate la 1.066.461 lei erau licitate la 598.519 lei, la jumătate din preț -, iar evaluatorul nu s-a prezentat la sediul celor două societăți niciodată în vederea efectuării acestor evaluări, Agriban a făcut contestație la Judecătoria Tecuci. Prin Sentința civilă nr. 2072/24.09.2013 – pronunțată în dosarul 5282/324/2012 -, rămasă definitivă și irevocabilă, instanța a decis că “executorul judecătoresc nu poate efectua vânzarea unui bun de preț pe o sumă derizorie”.
În iulie 2014, banca creditoare pierduse toate executările silite pornite împotriva SC Agromec Berheci SA și SC Agriban SRL și a acționarului Bogdan Banu. Astfel, la solicitarea băncii, executorul judecătoresc a întocmit, la 23 iulie 2014, procesul-verbal de anulare a vânzării la licitație.
Insolvență cu rea-credință?!
“Văzând că nu i-a ieșit executarea silită și nu a convins instanțele de judecată de existența creanței certe, lichide și exigibile (SC Agriban SRL și SC Agromec Berheci SA câștigând contestațiile la executare), banca a formulat cu rea-credință la 14.08.2014 cerere de deschidere a procedurii insolvenței împotriva SC Agriban SRL”, a precizat fermierul gălățean. Imediat, Agriban face contestație, numai că acest act… dispare de la dosar! Instanța admite cererea așa cum a fost formulată de bancă și desemnează administratorul judiciar.
“Misterul” față de această situație cu totul bizară a fost dezlegat ceva mai târziu, la un alt termen de judecată. Contestația Agriban a fost atașată, “întâmplător sau nu!”, la un alt dosar!
Recapitulând, în acest litigiu, banca pierde în cinci procese de executare silită prin sentințe definitive și irevocabile, iar la șaselea dosar – 5354/121/2014 – insolvența Agriban se află pe rolul Tribunalului Galați.
Față de abuzurile comise de executorul judecătoresc, evaluator și reprezentanții băncii, SC Agriban SRL, precum și Banu Bogdan au formulat plângeri penale care își urmează cursul spre soluționare.
Se impun câteva concluzii
În ultimii ani, agricultura românească se confruntă cu seceta pedologică și arșita atmosferică, fenomene care produc mari distrugeri de recolte. Sunt societăți agricole care au invocat cazul de forță majoră și au câștigat în instanță dreptul de a fi exonerate de răspunderea materială.
În baza situației de forță majoră, UE a decis în acest caz că Agriban este exonerată de la obligația de restituire a fondurilor accesate prin Programul SAPARD. Este evident că hotărârile judecătorești irevocabile sunt recunoscute de oficialitățile europene.
O altă concluzie este legată de faptul că sunt destule instituții care nesocotesc sau interpretează legea după interesele lor. Bine că aceste încălcări ale legii sunt sancționate de către instanțele de judecată care își fac datoria.
De asemenea, Agromec Berheci, singura societate dintre cele zece pentru mecanizarea agriculturii din județul Galați, care supraviețuise tranziției și tentațiilor unor oameni lipsiți de scrupule, a ajuns în prag de colaps în urma unor procese cu autoritățile fiscale. Dar despre soarta tragică a fostelor SMA gălățene care au intrat adânc sub brazdă, îngropând valori de peste o sută de milioane de euro, vom scrie într-o altă ediție a revistei Ferma.
Articol publicat in revista Ferma nr.15(177) 1 – 15 septembrie 2016
