Şi mai are Herr Grieshaber câteva vorbe la el, pe care le-a aplicat în afacerea familiei sale: CUMPĂRĂ INTELIGENT, şi GÂNDEŞTE-TE LA GENERAŢIILE VIITOARE! Este şi motivul pentru care fermierul în vârstă de 69 de ani şi-a lăsat cu încredere cei doi fii să aducă în fermă soluţii tehnologice inovatoare. Fiecare în sectorul lui de activitate: Reinhard (39 de ani) la zootehnie şi Daniel (29 de ani) la cultura mare şi legumicultură.
Vă spuneam în ediţia precedentă că familia Grieshaber cultivă 270 de hectare cu cereale, lucernă şi legume, toate fiind culturi organice. E şi rentabil, pentru că preţul obţinut la vânzare este cu până la 70 la sută mai mare pentru producţia bio, comparativ cu cea convenţională! Cel puţin în această zonă din landul Baden-Württemberg.

8.000 kg lapte/vacă/an, 100% organic!
Din totalul de 185 de capete taurine, 165 sunt vaci mulse. Întreg efectivul este din rasa Simmental. „Nici nu mă gândesc să ţin altă rasă. Vacile Simmental sunt robuste, foarte sănătoase şi performante. Avem animale din genetica proprie în proporţie de 90%, începând din 1950. Facem însămânţări doar cu tauri de top”, spune Wilfried Grieshaber.
Responsabil cu sectorul zootehnic, Reinhard a făcut oficiile de gazdă în adăpostul modernizat în urmă cu doar câţiva ani şi care asigură 4,5 mp/vacă pentru mişcare.
Soţia lui Reinhard se ocupă de îngrijirea viţeilor şi mai au doar doi angajaţi. Asta pentru că totul este mecanizat. Au robot pentru evacuarea dejecţiilor, remorcă tehnologică şi instalaţie de muls Boumatic. Vacile sunt mulse de două ori pe zi şi întreaga operaţiune nu ia mai mult de două ore/mulsoare la 165 de vaci.
Producţia medie obţinută anual de la o vacă este de 8.000 kg. Să nu uităm că vorbim de lapte organic, ceea ce înseamnă o producţie bună.
Reţeta de furajare este diferită nutritiv în perioada de lactaţie faţă de cea pentru stabulaţie sau pentru junincile gestante. Viţelele de peste un an au aceeaşi raţie ca şi vacile aflate în lactaţie. Raţia medie zilnică include 35 kg substanţă uscată în lactaţie; 4 kg grâu zdrobit, 4 kg tărâţe de grâu, 7% fân de lucernă, minerale şi vara obligatoriu iarbă proaspătă. În zonă nici o fermă organică nu cultivă porumb şi nici nu îl administrează în raţia vacilor. „Nu avem nevoie de porumb, le dăm o hrană de bună calitate. Ar plesni vacile dacă le-am da şi porumb. Pentru producţia organică de lapte, nu ai cum să hrăneşti animalele, tot organic, ca să obţii 50 de litri. Exclus! Prefer o curbă de lactaţie constantă, plată, dar mai lungă”, explică fermierul. Unul dintre ingredientele de bază ale raţiei este grâul. De obicei, calitatea grâului cultivat în fermă este foarte bună, cu indici optimi pentru panificaţie, astfel că pleacă direct la moară cu un preţ pe măsură. Pentru hrana vacilor se cumpără grâu puţin mai slab calitativ, dar tot organic.
Performanţa productivă este, în medie, de cinci lactaţii, însă în fermă vacile sunt în general considerate „bătrâne” la 15 ani, aşa că sunt şi animale care ajung la 115 mii kg lapte în întreaga viaţă.
Laptele este livrat din două în două zile către un procesator din Freiburg. Preţul este mai mare pentru laptele organic, de 48 de eurocenţi kilogramul, faţă de 40-43 cenţi pentru laptele convenţional.
Prima fătare este la 28 de luni de viaţă. O dată pe săptămână vine un veterinar în fermă pentru controlul gestaţiilor.
Viţeii sunt vânduţi la 4 săptămâni unor ferme convenţionale, pentru îngrăşare.

Biogazul, încă o sursă de venit
Ferma familiei Grieshaber nu poate fi extinsă, din lipsa terenului agricol. În Germania, agricultura e la mare concurenţă pentru teren cu industria iar fermele sunt primele care au de suferit. Extrem de fărâmiţate, parcelele nu oferă posibilitatea comasării şi, mai mult, se află la distanţe destul de mari. Aşa că fiecare exploataţie investeşte în surse alternative de venit. Şi de energie!
Staţia de biogaz din ferma de la Hirschlanden este o investiţie nouă, fermentatorul fiind construit în acest an, cu 25% fonduri proprii şi un credit bancar foarte avantajos, pe 10 ani, dobânda fiind de 1,5%. Biogazul se obţine din masă verde, dejecţiile de la zece cai aparţinând unei rude, 20 mc dejecţii lichide de la vacile cu lapte, 300 tone pe an turte de la legume. Se obţin şi sunt vânduţi 75 kW.
De asemenea, în fermă sunt amplasate şi panouri solare iar energia obţinuţă, de 30 kW, este folosită pentru consumul propriu.
Mai trebuie spus că la acordarea creditelor contează mai mult balanţa pozitivă pe ultimii trei ani decât valoarea casei, a maşinii sau a terenului deţinut. Adică se garantează creditul cu producţia! Asta e normalitatea…

PROFIL DE FERMĂ 100% ORGANICĂ
• proprietari: Wilfried şi Margarete Grieshaber;
• şefi de fermă: Reinhard Grieshaber şi Daniel Grieshaber;
• localizarea fermei: localitatea, Ditzingen-Hirschlanden, landul Baden-Württemberg;
• relief, climă: zonă colinară, temperatură medie anuală 9,4oC, 700 mm media anuală a precipitaţiilor, sol din clasă de fertilitate înaltă;
• profil fermă: producţie 100% organică, fermă zootehnică (185 capete taurine), fermă vegetală (270 ha cultivate cu cereale, plante furajere şi legume);
• este printre cele mai mari ferme organice din land;
• din 1981 ferma este membră a asociaţiei “Bioland-Farm” (organizaţie a fermelor organice);
• structura culturilor: 15 ha cartofi, 35 ha legume (ceapă, şalote sau ceapă mică inclusiv pentru sămânţă – o cultură la modă în Germania, morcovi, sfeclă roşie, dovleac Hokkaido pe 4 hectare, usturoi, castraveţi), 60 ha cu lucernă, 10 ha triticale, 10 hectare cu grâu şi 135 de hectare cu diferite amestecuri de leguminoase în care lucerna reprezintă 80%;
• producţii cerealiere: producţia medie de grâu este de 4-6 to/ha (max. 6,5 to); se folosesc în cultură exclusiv hibrizi bio cu necesar scăzut de azot şi aplică două fertilizări cu dejecţii lichide;
• piaţa de desfacere:
– întreaga producţie de cartofi, ceapă, şalote, castraveţi şi dovleac este vândută unui comerciant de pe piaţa locală, care are o reţea de distribuţie „cutia cu legume”, direct la domiciliul clienţilor;
– morcovii şi sfecla roşie sunt vândute unei fabrici de sucuri bio şi concentrate aflată la aprox. 2 km de fermă.

Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie)