- În paralel cu semănatul întârziat al grâului, în ferestrele bune de lucru trebuie să se execute şi lucrările de bază ale solului, mult întârziate din cauza secetei. Ele se pot face numai acolo unde umiditatea solului permite: între 8 şi 30% pe solurile uşoare, nisipoase şi nisipo-lutoase şi 18-22% pe solurile luto-argiloase şi argiloase. La aceste umidităţi, însuşirile fizice ale solurilor nu sunt afectate şi utilajele întâmpină o rezistenţă mai mică şi au consum redus de combustibil.
- În zona solurilor acide se transportă şi se aplică amendamentele cu calciu, se face corectarea reacţiei acestor soluri – verigă tehnologică de bază.
- Deschiderea de rigole pentru scurgerea excesului de apă de pe culturile înfiinţate în toamnă, pe solurile cu drenaj deficitar.
- Controlaţi în permanenţă culturile răsărite, expuse bolilor şi dăunătorilor, animalelor sălbatice şi turmelor de oi nesupravegheate.
- Atenţie la culturile de rapiţă la care răsărirea a avut de suferit din cauza secetei. În prezent, în ţară avem culturi răsărite, cu 4-6 frunze şi plante viguroase, dar şi suprafeţe însămânţate în perioada optimă, dar în curs de răsărire. În funcţie de mersul vremii, trebuie urmărit atacul de dăunători şi combaterea acestora.
- Controlul produselor depozitate, în special cele sub formă de boabe, dar şi a produselor cu umiditate crescută (cartofi, sfeclă, etc.)
- Asigurarea necesarului de îngrăşăminte şi soluţii fitosanitare pentru anul viitor, tendinţa fiind de creştere a preţurilor la toate aceste produse.
- Încă din această perioadă este necesar să hotărâţi ce soiuri şi hibrizi cultivaţi în primăvară. În luarea deciziilor analizaţi rezultatele obţinute în ultimii ani în ferma proprie, în fermele învecinate, care au beneficiat de aceleaşi condiţii, acordând multă atenţie recomandărilor specialiştilor agronomi din ţara noastră, a unităţilor de cercetare şi învăţământ superior din zonă, cât şi ale firmelor care comercializează sămânţă. Nu uitaţi că se impune să cunoaşteţi care va fi nivelul tehnologiei pe care-l puteţi aplica.
DISTANŢA ÎNTRE RÂNDURI
În Europa, în funcţie de condiţiile climatice, de particularităţile biologice ale soiurilor şi de tehnologie, variază astfel:
- în zona vestică, în Franţa: 18-20 cm; în Germania: 14-16-20 cm; în Italia, Belgia şi Olanda: 14-20 cm;
- în zona estică, cu climat continental, distanţa între rânduri este mai mică, în Cehia şi Slovacia: 7,5-10,5-12,5 cm; în Bulgaria: 10-12 cm; în Serbia: 12,5 cm.
- în România este generalizată la 12,5 cm, cu abateri +/-, în funcţie de tipul semănătorii.
