În 2018, vaca lui, Cory, a fost Miss Agraria. În 2020, Nicu Pastor a candidat independent la primăria din Barcani, jud. Covasna și a reușit să-l învingă pe cel mai longeviv primar în funcție din România.

În toamna anului 2017, l-am întâlnit pe Nicu Pastor la târgul Agromalim de la Arad, unde venise să ajute Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţată Românească de tip Simmental la organizarea prezentării de animale în ring.

BĂLȚATA CU 50 LITRI LAPTE/ZI

În 2018, la târgul Agraria de la Cluj, vaca Cory, fiică a taurului Urban de la Semtest Craiova și care avea atunci 4 ani şi dăduse peste 7.500 litri de lapte la prima lactație, a fost desemnată Miss Agraria. ”A dat și 50 de litri de lapte pe zi. Acum a îmbătrânit și a slăbit, dar tot dă peste 30 de litri de lapte pe zi”, spune Maria Pastor, mama lui Nicu Pastor. Vaca Cory este încă preferata familiei, așa că nu vor să renunțe la ea. Are furajare specială și anul trecut au înțărcat-o mai repede, ”ca să nu se epuizeze”.

Acum cinci ani, ferma familiei Pastor avea 25 de vaci Bălţată Românească, 200 de oi Ţigaie Ruginie de Covasna şi metişi cu rase de carne și 30 de porci.

”De când Nicu e la primărie, am mai împuținat vacile. Am avut câte 20 de vaci, cât am găsit câte un om care să ne ajute, dar acum mai avem doar 15 vaci”, ne spune mama tânărului fermier devenit primar.

ÎNTRE PRIMĂRIE ȘI FERMĂ

În 2020, la nici 32 de ani, Nicu Pastor a decis să candideze independent la funcția de primar în comuna Barcani și a reușit să adune cu 100 de voturi în plus față de contracandidatul său, vechiul primar, care a condus comuna timp de 31 de ani.

De atunci, munca sa se împarte între primărie și ferma familiei, care a rămas acum pe numele părinților, ca să nu existe nici un conflict legal. O perioadă, mulgea vacile înainte de 7 dimineața, ca să ajungă și la primărie. Acum, de mulsul de dimineață se ocupă mama sa iar seara mulge el. În după-amiaza în care am fost în fermă, după ce și-a terminat treaba la primărie, se pregătea să meargă la întors fânul, după ce, cu o zi înainte, fusese la cosit.

Fiecare membru al familiei are câte un rol în fermă: Nicu se ocupă în continuare de genetica vacilor, dar ajută și la producerea furajelor și la muls, tatăl său, Nicolae, se ocupă de producerea brânzeturilor, iar mama sa, Maria, face tot ce e nevoie în fermă.

FURAJARE = LAPTE MULT ȘI DE CALITATE

Toate vacile din Ferma Pastor sunt înscrise în Controlul Oficial al Producției și în Registrul Genealogic. Media producției zilnice pe fermă este de peste 30 de litri de lapte. Din octombrie până în mai au muls zilnic peste 200 de litri de lapte, din care fac brânză, smântână, caș, cașcaval. În fiecare duminică, tatăl lui Nicu merge la piață la Nehoiu, în județul Buzău, pentru a vinde lactate din ferma proprie, însă o bună parte din ce produc vând direct din fermă. Au clienți care, de aproape zece ani, vin și cumpără brânză și cașcaval direct de acasă. ”Unii vin chiar din București. Dacă vin să cumpere și a doua oară, înseamnă că le-a plăcut”, spune Maria Nistor.

”Din 7 litri de lapte facem un caș de 1 kilogram, din care iese un cașcaval de 700 de grame. Dar asta este rețeta la noi, pentru că vacile noastre mănâncă foarte bine și au un lapte foarte gras, cu 4,2-4,6 la sută grăsime. Pe lângă ce mănâncă pe pășune, le dăm tărâțe, siloz de porumb, borhot, tot timpul au mâncare în grajd, și iarna și vara”, spune Nicolae Pastor.

CÂT DE SCUMP ESTE LAPTELE DE VACĂ?

Maria Pastor recunoaște că nu socotește exact câți bani dau pe furaje și cât costă să producă un litru de lapte. Pentru ei întotdeauna a fost mai important ca animalele lor să fie bine întreținute și să aibă furaje suficiente și de calitate iar asta le asigură un lapte bun și nu au ieșit niciodată în pierdere.

La piață, brânza se vinde cu 40-45 de lei kilogramul, cașcavalul cu 40 de lei kilogramul, iar laptele cu 5 lei litrul. În sat, laptele se vinde cu 4 lei litrul. ”Eu nu prea sunt de acord cu prețurile astea, dar când vine factura de curent 4.500 de lei pe lună, nu prea mai poți să spui că e scump laptele”, spune Maria Pastor.

CUM SE ÎMPARTE PĂȘUNEA?

Comuna Barcani, cu o populație de aproape 4.000 de locuitori, are trei sate: Barcani, Lădăuți și Sărămaș, unde este și ferma familiei Pastor.

”Din păcate, mulți crescători au renunțat la animale. Mulți tineri au plecat în străinătate, alții lucrează în Brașov, cel mai apropiat oraș, iar cei care au mai rămas în comună mai au câte două, trei, cinci vaci”, afirmă Nicu Pastor.

Acum, Asociația crescătorilor de animale din comună, Agro Zoo Tour Barcani, are 260 de membri, care au, împreună, în jur de 2.000 de vaci și 10.000 de oi.

În comună sunt 1.600 ha de pășune, din care 1.050 ha sunt înscrise la APIA. Pășunea comunală este concesionată asociației pe șapte ani, până în 2017, la prețul de 250 lei pe hectar pe an și se pășunează la comun.

”Noi nu dăm animalele pe pășunea comunală, ca să nu existe discuții că primarul se folosește de pășune”, adaugă Nicu Pastor. Familia sa lucrează 7 hectare de teren, din care sub 2 hectare de teren arabil, pe care cultivă doar porumb pentru siloz, iar pășune au închiriat 3 hectare de la un vecin, nu de la primărie. O parte din pășune este peste drum de fermă, dar este pe marginea șoselei, așa că au împrejmuit-o cu gard electric.

MAI PUȚINĂ BIROCRAȚIE LA PRIMĂRIE!

Deși, formal, el nu mai este membru în asociație, pentru că funcția de primar nu îi permite, Nicu Pastor face tot ce poate să ajute crescătorii de animale din comună: a încercat să reducă din birocrație și, ca să scutească fermierii și locuitorii comunei de drumuri pe la alte instituții, trimite primăria documentele necesare acolo unde este nevoie.

Tot primăria îi anunță pe fermieri, pe pagina proprie de Facebook, când trebuie să depună cereri pentru subvenții și ajutoare, când se fac plăți sau când sunt disponibile fonduri europene.

Pentru asociația crescătorilor de animale, a militat ca banii primiți de la APIA să fie folosiți astfel încât să rămână ceva în fiecare an iar anul trecut, asociația a reușit să cumpere un tractor, o freză și o greblă cu care să curețe pășunea.

DEPOZITUL DE FURAJE

”Problema este că aici trebuie să cumpărăm cerealele pentru hrana animalelor; în afară de siloz de porumb și fân nu putem face nimic. Am propus să luăm silozuri mobile, ca să putem cumpăra cerealele mai ieftin la recoltare și apoi, din ce avem depozitat, să vindem membrilor care se descurcă mai greu și vor, de exemplu, doar 5 saci de porumb. Chiar dacă asociația ar vinde cerealele puțin mai scump, poate ar fi 80 de bani kilogramul de porumb, nu 1,7 lei kilogramul, cât este la intermediari”, mai spune Nicu Pastor.

”NU SUNT OAMENI PE PARTEA DE CONSULTANȚĂ”

Acesta recunoaște însă că asocierea este, totuși, o problemă: ”Nu suntem învățați să ne unim. Au fost fonduri pentru abatoare și alții, mai bine organizați, au reușit să atragă bani și își vor face un abator. Speram să găsim, tot în cadrul asociației, un om care să scrie proiecte, pentru că, legal, primăria nu poate face asta pentru fermieri. Mi se pare o deficiență mare între instituții, Comisia Europeană și fermieri faptul că nu se dau bani pentru a specializa oameni care să scrie proiecte pentru accesarea fondurilor europene.

Vin tot felul de șmecheri care-ți vând gogoși și scriu proiectul doar pentru a face punctajul și apoi, la implementarea proiectului, îți dai seama că ori nu aveai nevoie de ceea ce este scris acolo, ori te chinui să implementezi. Nu avem oameni pe partea de consultanță. Ar trebui să fie alocați bani și pentru asta, ori din fonduri europene, ori de la bugetul de stat.”

TREABĂ BUNĂ ȘI LA PRIMĂRIE

L-am întrebat pe Nicu Pastor dacă i se pare mai grea munca de fermier sau cea de primar și ne-a răspuns că ”e mai greu să fii primar. Acasă, să mulg vacile a devenit relaxare”.

Însă, deși la primărie e multă birocrație și întâmpină, uneori, și piedici din partea unor oameni sau instituții, nu se plânge. De când e primar, a înființat, cu tineri din sat, Asociația ”Împreună pentru Barcani”, a reușit să readucă la viață piața din Barcani, pentru care a cumpărat din banii lui terenul pe care l-a dat gratuit primăriei, a renovat două școli și a obținut deja finanțări pentru apă, canalizare, creșă, construirea unui bloc ANL, o platformă pentru deșeuri voluminoase, a deschis un centru medical de permanență și, în prezent, studiază documentația pentru realizarea unei platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd.

un articol de

VIOLETA MÂȚ