Experienţele au fost amplasate în localitatea Comloşu Mare, ferma Columirom, jud. Timiş. Zona este un fel de „corn belt” local al porumbului: soluri fertile, cu aport freatic, completate cu oameni gospodari şi cu rigoare tehnologică. Tehnologia aplicată a fost unitară în ambii ani: 140 kg azot şi 60 kg fosfor, lanuri curate de buruieni. Parcelele au fost diferite, dar situate în apropiere una de alta.

• În anul 2018 producţiile au variat între 11.493 şi 15.209 kg/ha. Pe grupe de maturitate, producţiile şi umidităţile au fost: FAO 250-290 – 13.095 kg/ha (13,9%); FAO 300-350 – 12.433 kg/ha (13,9%); FAO 360-400 – 13.741 kg/ha (12,7%); FAO 410-450 – 13.808 kg/ha (13,2); FAO 460-490 – 14.547 kg/ha (14,4%). (Fig. 1)
Analizând evoluţia vremii pe parcursul perioadei de vegetaţie în 2018, constatăm că luna aprilie a fost uscată, dar răsăritul a fost rapid şi uniform datorită corelării adâncimii de semănat cu starea de umiditate a solului. Lunile mai şi iunie au fost cu excedent de precipitaţii, chiar masiv în iunie, şi cu temperaturi apropiate de mediile multianuale. Noroc că lunile august şi septembrie au fost calde şi uscate. Altfel vă puteţi imagina cum ar fi evoluat Fusarium?
• În anul 2017 producţiile au variat între 6.443 şi 9.460 kg/ha (producţia de 5.629 kg/ha a fost cauzată de o problemă de răsărire). Pe grupe de maturitate, producţiile şi umidităţile au fost: FAO 300-350 – 7.498 kg/ha (15%); FAO 360-400 – 7.488 kg/ha (16,2%); FAO 410-450 – 7.545 kg/ha (16,2); FAO 460-490 – 8.209 kg/ha (16,7%) (fig. 2). Umidităţile mai mari decât în 2018 sunt de împrumut.
În 2017, lunile mai şi iunie au fost cu excedent de precipitaţii, îndeosebi luna iunie, şi mai calde decât normalul. Lunile iulie, august şi septembrie au fost uscate şi mai calde.
Pe grupe de maturitate, diferenţele de producţie dintre cei doi ani sunt: FAO 300-350 – 4.935 kg/ha; FAO 360-400 – 6.253 kg/ha; FAO 410-450 – 6.263 kg/ha; FAO 460-490 – 6.338 kg/ha. Din aceste diferenţe puneţi cât vreţi pe seama faptului că nu a fost aceeaşi parcelă, pe seama altor factori de influenţă, şi tot mai rămâne destul şi pentru vreme. Vorba fermierului-găzdă, Laurenţiu Sarcină: „Nu-mi doresc să plouă când aş vrea eu. Mi-ar fi destul să ştiu când plouă, pentru că m-aş da eu după vreme”. Nici o tehnologie „deşteaptă” nu face cât vremea favorabilă. Aviz „specialiştilor de birou” care compară producţiile din România cu cele din Franţa, Germania, China sau de prin alte părţi.

Grupa FAO şi diferenţele de producţie
Din rezultate se poate lesne observa că între grupele de maturitate nu sunt diferenţe spectaculoase. Şi cum o fermă nu operează cu ansamblul grupelor de maturitate, ci cu hibrizi individuali, se remarcă uşor că se poate opta pentru hibrizi din grupe mai timpurii, dar cu potenţial de producţie comparabil cu grupa semitardivă. Desigur, cultivaţi în tehnologie caracteristică. O opţiune care va fi foarte utilă în anii cu toamne ploioase; şi nu demult, chiar în 2016, a fost o toamnă bogată în precipitaţii.

Mirela şi Octavian GULER

ATENŢIE LA VIESPEA RAPIŢEI
Observaţia atentă şi înţelegerea unei situaţii în meseria noastră este şi necesară, şi profitabilă. Să luăm ca exemplu viespea rapiţei (Athalia rosae). Femelele depun ouăle (ponta) pe marginea frunzelor (foto 1). În frunze, marginal, se observă gale cu larve neeclozate (foto 2). Durata de eclozare este de 7-8 zile. Larvele ies din gale şi rod ţesutul foliar, mai întâi pe dosul frunzelor, evitând nervurile (foto 3).
Dar în lan sunt multe viespi, care depun ouăle în mai multe zile. Deci prima verificare se va face ceva mai repede de 7-8 zile de la observarea prezenţei viespilor. Aplicarea de insecticid se va face imediat. După numărul de larve şi volumul de lucrări din fermă, se va opta pentru insecticide de contact sau cu acţiune combinată. Diferenţele de produse înseamnă diferenţe de cost. După circa 7 zile de la aplicarea insecticidului se va relua verificarea stării rapiţei, pentru că nu toate larvele eclozează simultan. Deci ATENŢIE!

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/221 (ediţia 1-14 noiembrie 2018)