Fermierul Nichifor Lăscău din Luncani, jud. Cluj, are o fermă mixtă de familie cu 230 ha de teren arabil, din care 180 proprietate. Sectorul zootehnic este compus din cele peste 300 de mioare din rasă Țigaie Ruginie, pe care le mai ține doar din pasiune. Pentru că între timp, cultura mare a devenit adevărata provocare și principala sursă de bani în fermă. Structura de culturi este 50 ha cu grâu, 30 ha orzoaică, 100 ha de porumb, 30 ha lucernă și diferența floarea-soarelui. Orzoaica o pune pentru a plăti cu ea arenda. Altfel, nu i-ar fi rentabilă, la 0,60 lei/kg cât e prețul pieței.

NICHIFOR LĂSCĂU: ”Am dat și 10.000 EURO PE UN HECTAR DE TEREN AGRICOL doar ca să nu-l excaveze”

Cultivă numai soiul de grâu Arieșan

Zona Transilvaniei n-a suferit de secetă precum sudul și estul țării. Astfel că anul trecut, Nichifor a recoltat 7 tone/ha la porumb, iar la grâu – 4000 kg. ”La grâu cultiv numai soiul Arieșan – altceva nu merge la mine. Necesită o tehnologie minimă și are o masă vegetală foarte mare, ceea ce ne ajută când e secetă să avem și paie pentru animale”, explică fermierul.

Greșeala pentru care i-a dat cu minus la recoltă

Soiul are o productivitate potențială de 5500-10.500 kg/ha (conform fișei tehnice) și Nichifor ar fi recoltat mai mult dacă n-ar fi făcut o greșeală tehnologică: ”am pregătit terenul după floarea-soarelui un pic mai pe moale și degeaba am mai dat apoi cu discul greu (căci noi după floare nu arăm), că nu s-a mai format stratul care să acopere sămânța. Am dat și cu tăvălug, dar degeaba. În primăvară grâul a fost încolțit, dar era multă sămânță în afara solului. Dacă mai stăteam 2-3 zile, era mai bine”, își recunoaște greșeala.

Depozitarea l-a ajutat să ia un preț ceva mai bun

”Din 2017 până-n 2022 s-a trăit foarte bine din cultura mare”, spune clujeanul cu referire a prețul de 1,60 lei/kg de grâu de acum doi ani, față de 0,70 lei în vara lui 2023. Porumbul tot cu 70 de bani l-a dat. Asta, pentru că are depozitare. ”Cine l-a dat din câmp, a luat pe el 58-60 de bani. Eu îl pun pe magazie și, când e vremea capricioasă, ninge-plouă, de nu se poate recolta, îl vând gata uscat cu 0,70 lei”, ne explică clujeanul, cu gândul la cei care sunt acum în dificultăți financiare.

”Adevărul e în felul următor: eu înființez cultura, bag banii și scot 60 de bani/kg. Achizitorul îl ia, îl factureză, îl duce până-n Constanța și ia pe el 90 de bani. El câștigă de azi pe mâine 30 de bani și eu trebuie să stau un an de zile ca să primesc 60 de bani și nici pe aceia, că la 60 de bani nu-s rentabil. Eu ce câștig? El ce riscă? Că poate i se răstoarnă camionul?!” Nichifor Lăscău

Cum a reușit, totuși, să nu acumuleze datorii?

Ani de muncă l-au învățat să țină sub control cheltuielile. Iată cum!

Eu n-am făcut cheltuieli ca să fac un porumb de 10.000, ci am ales genetica pentru ca, în cel mai rău caz, să scot un porumb de 4 tone. Dar în anii excepționali fac și 7 tone. Diferența asta e foarte importantă. Mulți bagă bani pentru 10-12 tone și scot 4 tone. De-acolo ești falimentar pe 2 ani – Nichifor Lăscău

”La prețul seminței poți să ciupești 100-200 lei, ceea ce e foarte important. Un hibrid care produce peste 12 tone/ha, și asta poate într-un an la 10 ani, e mai scump cu 300 lei față de ce iau eu. În anii de vârf și soiul meu produce 10-11 tone. Dar în anii slabi, cu o recoltă de doar 4 tone/ha, ai băgat 300 lei în plus degeaba, pentru că o genetică productivă  nu rezistă la un stres hidric foarte mare. La îngrășăminte la fel: nu bag 500 kg de complex, numai 280. La tratamente, fac minimum-minimorum. Și uite-așa, cu economii de 100 lei la erbicid, 200 lei la sămânță, 1000 lei la îngrășămint, vedeți că echivalentul a 2-3 tone de cereale le câștig din minimum la care mă zgârcesc. Și peste toate acestea, muncesc eu cu familia. N-am oameni de plătit”, arată clujeanul.

”N-am luat nou nimic, că nu-mi permit. Nu vreau să plătesc rate”

Un alt aspect demn de luat în calcul este faptul că lucrează numai cu tehnică second-hand, pe care o repară în regie proprie. ”N-am luat nou nimic, că nu-mi permit. Nu vreau să plătesc rate. Nu am nici un leu datorie. Cu inputurile, plătesc totul înainte de recoltat, nu mă las cu datorii pe toamnă”, afirmă cu tărie oierul.

Rețeta falimentelor în lanț: au crescut arenda nepermis de mult

Clujeanul are o explicație și pentru falimentul unora dintre fermierii care n-au prea fost chibzuiți în ultimii ani: mirajul prețurilor mari la cereale în 2022 a spulberat viitorul multor ferme vegetale  

”Acum un an era porumbul, grâul 1,5 lei. Asta le-a dat curaj de s-au băgat în datorii pentru a se dota cu tehnică modernă, ceea ce e firesc. Unii au început a se șicana între ei și au ridicat arenzile aiurea, oferind chiar și 2000 lei/ha. Între timp prețul cerealelor a scăzut la jumătate, dar arenda a rămas… De unde să dai atâția bani la prețurile astea!? Vă dați seama?!”, arată fermierul.

”Statul nu trebuia să semneze acordul cu importul din Ucraina. Să-i lase să tranziteze pe la noi, dar taxa la vamă pe kg să fie 10 bani, de exemplu. Să câștige și statul acesta ceva. Așa ne proteja și pe noi. Dar acum e târziu să mai oprești … Mișcarea asta a destabilizat bursa internațională și s-a dus tot…”, încheie fermierul din Luncani.

Citește aici despre pasiunea clujeanului pentru oierit și oaia lui preferată – Țigaia Ruginie!