Deşi crescătorii de animale sunt complet nemulţumiţi de aceste sume mici, o parte din ei sunt dispuşi să însă să accepte şi numai atât, pe principiul “mai bine decât deloc”. „La care nu le convine suma, să-şi lichideze animalele”, le-a recomandat ministrul Tabără.
Protestele crescătorilor de bovine membri ai FCBR şi ai AGCTR menite să convingă conducerea Ministerului Agriculturii să aloce zootehniei mai mulţi bani au reuşit doar să îl înfurie pe Tabără, care n-a vrut să stea la discuţii cu reprezentanţii acestora, dar a avut grijă să-i denigreze pe şefii celor două organizaţii prin comunicate şi declaraţii de presă, nu faţă în faţă.
Dacă preşedintele FCBR, Claudiu Frânc, a devenit “persona non grata” pentru Tabără după ce a convins crescătorii de bovine să picheteze Ministerul Agriculturii, ministrul s-a întâlnit, totuşi, cu alţi crescători de bovine, cu care e dispus să discute. Printre aceştia, şi Mircea Ciurea, fost preşedinte al FCBR, care este, însă, „persona non grata” pentru actuala conducere a Federaţiei.
Reprezentanţii FCBR acuză conducerea Ministerului Agriculturii de „derapaje de la lege şi democraţie” atunci când refuză dialogul social instituţionalizat cu reprezentanţii legali ai fermierilor şi susţine că Ministerul Agriculturii i-a chemat la discuţii doar pe “cetăţenii agreaţi, care au aprobat în luna august, fără să se consulte cu organizaţiile pe care le reprezentau, nivelul ajutoarelor acordate, persoane care nu mai reprezintă interesele FCBR”, referindu-se la Mircea Ciurea şi la Nicolae Pătraşcu, pe care îi acuză că „au vândut interesele membrilor organizaţiilor din care făceau parte”.
Ciurea spune, însă, că nu mai crede în puterea protestelor în stradă, deşi a organizat şi el câteva în anii trecuţi, ci mai degrabă în rezolvarea prin dialog civilizat, dar şi că nu a fost chemat la minister, ci el a cerut o întâlnire, după ce mai mulţi crescători de bovine l-au sunat să se plângă de problemele lor, deşi el nu mai face parte din conducerea FCBR.
„Ministerul nu a creat instrumentele necesare care să ducă la coagularea producătorilor în entităţi mari de reprezentare, ci a promovat acţiuni părtinice, cu scopul de a diviza organizaţiile. Ce vrea domnul ministru să obţină cu această acţiune de imagine? Susţinere. Să profite de impactul emoţional al măsurilor. Problema este că această solidaritate este însoţită de minciuni, ipocrizii şi populisme, şi nu de soluţii.
MADR nu are soluţii. MADR nu poate câştiga imagine pe baza soluţiilor, aşa cum n-a făcut-o niciodată, ci pe impactul emoţional al oamenilor”, susţin reprezentanţii FCBR şi ai AGCTR, Claudiu Frânc şi Toader Neaţă, referindu-se şi la programul de acţiune depus de FCBR la Ministerul Agriculturii încă din luna august 2011, program ce cuprindea măsuri şi forme de sprijin pentru sectorul de creştere a bovinelor şi pe care Ministerul Agriculturii l-a ignorat.
„Tabără se comportă ca un patron al SRL-ului MADR”
Crescătorii de ovine sunt şi ei nemulţumiţi, mai ales că l-au ospătat pe ministrul Tabără tot anul pe la târgurile şi întâlnirile lor, unde acesta le-a promis 60 de lei pe cap de oaie şi că-şi dă demisia dacă oierii vor primi măcar cu un leu mai puţin.
“Ne-a minţit, comportându-se ca un patron al SRL-ului MADR, condus din umbră şi de şeful de cabinet, domnul Vaida Gheorghe, care de fapt este autorul celor mai multe dezinformări de la MADR”, susţine Marcel Andrei, preşedintele Sindicatului Crescatorilor de Ovine şi Caprine din România.
Socoteala din târg nu se potriveşte însă cu cea de la minister, iar la final de an crescătorii de animale rămân cu datorii mari, bani puţini pe care nu se ştie când o să-i primească şi multe alte probleme nerezolvate, pentru care plătesc zi de zi.
Subvenţie pe datorie şi cu costuri mari
Crescătorii de bovine şi de ovine/caprine vor putea lua credite în contul CNDP pentru 2011 de la mai multe bănci cu care APIA a încheiat protocoale de finanţare. Până la jumătatea lunii decembrie, APIA avea deja astfel de acorduri cu patru bănci, respectiv BCR, BRD, CEC Bank şi Raiffeisen Bank. Pe baza adeverinţelor eliberate de APIA, fermierii vor putea împrumuta maxim 80% din suma pe care o au de primit.
Cu dobânda de 1% pe lună pe care o au de plătit băncilor (în cazul în care condiţiile rămân aceleaşi ca anul trecut) şi comisionul de garantare de cca. 3% din suma împrumutată plătit către Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) care garantează creditul acordat de băncă, crescătorii de bovine care vor alege varianta împrumutului în contul subvenţiei vor mai rămâne cu aproximativ 320 de lei pe cap de animal, estimează fermierii.
Chiar şi aşa, în condiţiile în care mulţi sunt presaţi de plăţile pe care le au de făcut şi fără să ştie când o să primească banii de la stat, varianta aceasta este singura salvare pentru mulţi crescători de animale care încheie anul copleşiţi de datorii.
Potrivit lui Mircea Ciurea, care s-a întâlnit, împreună cu alţi crescători de bovine, cu conducerea Ministerului Agriculturii, reprezentanţii fermierilor au cerut eliminarea comisionului de garantare a creditului agricol. De comision, însă, nu au scăpat, deoarece băncile nu au fost de acord să crediteze crescătorii de animale fără garanţia FGCR. “Raiffeisen a semnat protocolul care include şi garanţia Fondului şi probabil toate celelalte bănci vor face la fel”, ne-a spus Ciurea.
Reprezentanţii crescătorilor de bovine au mai cerut şi o metodă de compensare pentru cei aflaţi în dificultate financiară, care au atât datorii la stat, cât şi restanţe la bănci mai mari de 90 de zile şi care nu vor putea să ia credite în contul banilor pe care îi au de primit. O propunere în acest sens a fost cesionarea de creanţe astfel încât măcar datoriile către bugetul de stat ale fermierilor să poată fi şterse în contul banilor pe care aceştia îi au de încasat de la APIA.
Nici fermierii care au o sentinţă judecătorească din cauză că au avut datorii anul trecut la depunerea cererii pentru CNDP şi vor pierde, astfel, subvenţia pe acest an, nu vor putea lua credite. Cei a căror situaţie fiscală nu a fost clarificată încă, vor primi adeverinţe de credit de la APIA. „Chiar dacă figurează cu datorii, dar nu au sentinţă judecătorească, li se vor elibera adeverinţe de credit, urmând ca după aceea să se clarifice situaţia”, ne-a spus Ciurea, după o întâlnire în 14 decembrie cu conducerea Ministerului Agriculturii.
