Excesul de umiditate, îndeosebi, inundațiile, cât și temperaturile scăzute din ultima perioadă, pun în pericol viitoarele recolte de cereale!
Suprafața programată pentru pentru recolta din 2024 este semnificativ mai mică.
De asemenea, cerealele de iarnă din Europa au de suferit. După frontul de ploi care continuă, culturile suferă un șoc termic destul de rece încă de la la sfârșitul lunii noiembrie.
Astfel că, în multe regiuni agricole din Europa Centrală și de Nord, temperaturile au atins și valori semnificativ negative, în timp ce culturile de iarnă erau încă relativ expuse riscului de îngheț din cauza condițiilor anterioare mai calde și a semănatului târziu, relatează agenția europeană de monitorizare a culturilor MARS în raportul său din decembrie, citată de agrarheute.
În aceste condiții, fermierii vor trece (cel mai probabil) la cereale păioase de primăvară sau porumb pentru că la finalul semănatului, condițiile excesiv de umede, uneori însoțite de zăpadă, au influențat negativ devoltarea vegetativă a plantelor de cultură, în mare parte din nordul și vestul Europei.
Valul de frig din Finlanda și, în special, în țările baltice, a adus temperaturi foarte scăzute (local până la -20 °C). Cu toate acestea, MARS se așteaptă ca înghețurile să fi avut un impact limitat, dacă este cazul, asupra culturilor de iarnă. Motivul a fost că în multe locuri era deja un strat de zăpadă bine dezvoltat.
În nordul Germaniei, în Danemarca, sudul și nordul Suediei, precum și în Polonia, s-a produs scăderea bruscă a temperaturii, combinată cu un nivel ridicat al apei subterane și cu lipsa stratului de zăpadă izolator, ceea ce a cauzat daune regionale culturilor de iarnă.
În plus, în sud-estul Germaniei, Austria, Republica Cehă, sudul Poloniei și Slovacia potențialele daune au fost atenuate de zăpadă care a adus la nivel regional peste 20 cm de zăpadă proaspătă și a protejat culturile de frig.
În nordul Franței, peste 10% din suprafața cu grâu nu este cultivată
Condițiile excesiv de umede, uneori însoțite de zăpadă, au perturbat sfârșitul însămânțării în mare parte din nordul și vestul Europei, în special pentru grâul comun din nordul și vestul Franței, țările Benelux și regiuni agricole ale Germaniei.
Este puțin probabil ca însămânțarea planificată să fi avut loc în totalitate în aceste regiuni, ceea ce se preconizează că va avea ca rezultat o creștere a semănării cerealelor de primăvară în primăvara viitoare.
În Franța, aproximativ 10% din suprafețele planificate cu grâu moale au rămas necultivate, susține raportul MARS, precizând că precipitațiile extinse din sudul Europei Centrale și de Est nu au avut încă efecte negative asupra plantelor care au fost deja semănate.
Ploaia a fost deosebit de benefică în România și Bulgaria, unde a atenuat sau a pus capăt situației anterioare de secetă extremă.
Zăpada protejează grâul în Rusia și Ucraina
În Belarus, nord-estul Ucrainei și Rusia europeană, zăpada abundentă a protejat culturile de iarnă împotriva temperaturilor negative. Nu a fost cazul în cele mai sudice părți ale Rusiei europene, unde temperaturile ridicate au împiedicat acumularea de zăpadă și dezvoltarea toleranței la îngheț.
Este încă prea uscat pe coasta mediteraneană a Spaniei și în sudul Italiei, unde seceta a cauzat o întârziere semnificativă a însățânțărilor.
Și în Magreb, deficitul de precipitații are un impact negativ asupra grâului și orzului în stadiile vegetative incipiente – nordul Marocului și vestul Algeriei sunt afectate în mod deosebit.
