Miliardul pentru irigații va aduce apa pe canale? - Revista Ferma
9 minute de citit

Miliardul pentru irigații va aduce apa pe canale?

canal secat m Miliardul pentru irigații va aduce apa pe canale?

După un sfert de veac, iată că Parlamentul României, prin consens și voință politică, a reușit promovarea unui act normativ care să reglementeze sistemul național de îmbunătățiri funciare, în care o componentă esențială o au, firește, irigațiile și desecarea. Adoptarea acestui proiect legislativ cu o largă majoritate politică a fost cumva grăbită și de Bruxelles. La fel de presantă a fost și temerea, formulată de reprezentanții Ministerului Agriculturii, că dacă această lege nu se adoptă cât mai curând, investițiile în rețeaua secundară de irigații riscă să fie considerate neeligibile pentru finanțarea prin PNDR.

 

Abonament anual pentru irigații 

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, noua lege va suplimenta schemele de personal ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) cu aproape o mie de angajați. 

Se introduce pentru prima dată plata unui abonament anual de irigații și desecare pentru beneficiarii terenurilor aflate în zona amenajată. Abonamentul ar urma să coste circa 20 de lei pe hectar, sumele încasate fiind folosite pentru investiții în infrastructura principală de irigații. „Fermierii vor plăti acest abonament în mod obligatoriu, și când plouă și când nu, însă pe lângă asta îi va asigura pe dânșii că nu mai au un cost foarte mare la apă și energie. Apa vine către infrastructura secundară doar pe baza acelui abonament, fără alte costuri suplimentare. Abonamentul se adresează, firește, celor care se regăsesc în amenajările de irigații, în cadrul infrastructurii secundare, care lucrează efectiv terenul și au nevoie de irigații”, a declarat șeful MADR într-o conferință de presă.

 

Regimul de proprietate al rețelelor secundare

Și nu în ultimul rând, noua lege reglementează și regimul de proprietate privind infrastructura sistemului național de irigații. Astfel, organizațiile de udători pot prelua în proprietate sistemele secundare de irigații, în baza unui contract cu clauze rezolutorii. Acestea se referă mai ales la modernizările și investițiile pe care fermierii își asumă că le vor realiza, în special cu fonduri europene nerambursabile. Dacă nu se respectă condițiile rezolutorii, atunci contractul e reziliat și sistemele de irigații sunt trecute înapoi în proprietatea publică.

De asemenea, fermierii vor încheia contracte multianuale pentru a beneficia și folosi sistemele de irigații cu preț preferențial, ca abonați. Aceste contracte se încheie pe cel puțin cinci ani. Fermierii mici pot semna contracte sezoniere, plătind însă alt preț la apă. „Cei care preiau acea infrastructură, dacă nu fac investițiile necesare, dacă nu păstrează în sistemul de îmbunătățiri funciare infrastructura care a fost dată în proprietate prin clauzele rezolutorii care au fost introduse, acea infrastructură se întoarce la stat. În egală măsură, prin păstrarea infrastructurii principale în proprietatea statului, avem datoria să reabilităm infrastructura, astfel încât să nu genereze costuri foarte mari pentru energie, dar nici pierderi foarte mari”, a precizat Daniel Constantin.

 

Program Național de Investiții în irigații

Se alocă un buget multianual, începând cu 2016 și până în 2020, în valoare de 1,15 miliarde de euro. Alocarea pentru anul viitor va fi de 145 de milioane de euro.

Procedural, forul care va aproba programul și termenele investițiilor va fi Comitetul interministerial, format din Ministerul de Finanțe, Ministerul Mediului, Agenția pentru Investiții Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției și Secretariatul General al Guvernului. „Există o procedură suficient de transparentă. În perioada imediat următoare vom veni și cu o hotărâre de guvern care să certifice Programul Național de Investiții în irigații”, a clarificat ministrul Agriculturii. 

 

Infrastructuri alternative de irigații

Este vizată și dezvoltarea infrastructurilor alternative de irigații, pentru că în prezent sistemul național are ca sursă principală de alimentare apa Dunării și este construit în anii ’69-’70. Astfel se pune problema zonelor unde nu există posibilitatea irigării din Dunăre sau acolo unde pomparea apei în amonte este costisitoare. 

„Cred că, în viitor, pasul doi, ar trebui să gândim acele sisteme gravitaționale, și din acest punct de vedere pregătim o ordonanță prin care Institutul de Proiectări pentru Îmbunătățiri Funciare să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii și va avea ca temă principală, dincolo de proiectarea sistemelor actuale pentru a fi reabilitate, proiectarea de noi sisteme care să vină cu anumite costuri mult mai reduse, folosind apa în sistem gravitațional. 

O altă componentă pe care o avem în vedere este cum putem folosi acele baraje de colectare pe care le avem și astăzi și despre care puțini știu că au fost construite nu numai pentru consumul orașelor, al populației, pentru producerea de energie, dar și pentru irigații, însă ele nu au fost folosite niciodată”, a adăugat Daniel Constantin. 

Pentru a sprijini investițiile în irigații, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, anunța că, la nivelul Executivului se analizează posibilitatea reducerii cotei de TVA cu cinci puncte procentuale pentru apa utilizată la udarea culturilor agricole. 

 

MADR nu are o strategie fundamentată 

George Scarlat, deputat liberal în Comisia de Agricultură, a solicitat Ministerului Agriculturii să publice fișele de investiții propuse, ce vor fi prevăzute în Legea bugetului de stat pe 2016. „Proiectul de lege pentru îmbunătățirile funciare este la fel de important ca și cadastrarea terenurilor arabile. O agricultură performantă fără un sistem de îmbunătățiri funciare pus la punct nu poate fi. Nu am fost de acord ca numai ANIF să încaseze acel abonament. Amendamentul meu în subcomisie a fost ca și federațiile organizațiilor de udători să aibă dreptul de a colecta banii din abonament. Apoi, sumele ce vor fi alocate din bugetul național prin Legea irigațiilor nu au la această dată o fundamentare și prioritizare a investițiilor în domeniul îmbunătățirilor funciare. Am atras atenția ANIF și MADR că trebuie investit acolo unde fermierii s-au organizat, au preluat în proprietate infrastructura secundară și au implementat proiecte europene pe Măsura 125, pentru că dacă nu irigă din pricina nereabilitării rețelei principale, riscă să fie notificați și să piardă banii europeni”, a declarat deputatul.  

 

 

 


„VREM SĂ RESPONSABILIZĂM ANIF-UL!”

Cum era și firesc, revista Ferma a consemnat și unele reacții ale unor fermieri și oameni politici care au lucrat la elaborarea acestui proiect legislativ.

Viorel Nica, liderul Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România: „Legea irigațiilor și-a atins scopul, obținerea banilor de la bugetul statului pentru îmbunătățirea activității de îmbunătățiri funciare, angajarea a 950 de salariați la ANIF. Acum este necesar ca toate guvernele care vor veni la putere, indiferent de culoarea politică, să mențină și să aplice prevederile acestui act normativ. Deci, abonamentul este obligatoriu, acolo în infrastructura în care a funcționat măcar un udător sezonier înseamnă că sistemul este în funcțiune și legea îi obligă pe toți fermierii să plătească acel abonament din care să se deconteze energia consumată cu pomparea apei, întreținerea și reparațiile și cheltuielile cu munca vie. Liga noastră, care va fi parte activă la elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii, o să introducă câteva criterii pentru responsabilizarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în cazul în care nu va furniza apa pentru irigații, să nu caute motive cum ar fi: «nu am primit energia electrică». Așa cum noi, fermierii, suntem obligați să plătim abonamentul, tot așa și ANIF să fie obligată să asigure apa”.

În aceeași notă este și declarația lui Laurențiu Baciu, șeful LAPAR: „Am lucrat la acest proiect de lege, sigur nu este perfect, se poate îmbunătăți. Prin Legea irigațiilor s-a făcut rost de o finanțare – asta este noutatea – despre care anul trecut nu vorbeam; s-a găsit o soluție pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii principale de irigații și desecare din România”. 

Marcel Cucu, fermier din județul Brăila, membru în Consiliul Director al LAPAR: „Noi, aici prin Bărăgan, avem sisteme de irigat, noi irigăm, dar să nu uite nimeni că ne costă udarea. Degeaba spune ministrul că avem peste 300 de mii de hectare contractate la irigat, și s-au udat numai jumătate. Ar trebui să se uite și la costuri, noi nu vom crește niciodată suprafața la irigat dacă nu implementăm niște politici agricole coerente, inteligente și competente”.


ANIF – un administrator neperformant!?

Parlamentarul George Scarlat s-a declarat destul de sceptic că ANIF va putea dovedi, în ceasul al 12-lea, reale abilități manageriale. „Nu cred că, astăzi, ANIF este în stare să întrețină, așa cum s-a angajat, infrastructura principală de irigații și desecare. Nu trebuie uitat faptul că auditul Curții de Conturi privind performanța implementării reformei îmbunătățirilor funciare a constatat la ANIF conducere defectuoasă și dezinteres total față de un patrimoniu public și privat al statului semnificativ ca interes național și strategic, dar și cheltuieli de peste 2,5 miliarde de euro din care nu se vede aproape nimic”, a susținut George Scarlat.

Deputatul liberal a continuat declarând că „fermierii nu au înțeles ce înseamnă acest abonament. Anul agricol 2015-2016 a început, abonamentul este obligatoriu pentru toți proprietarii de teren și pentru cei care utilizează terenul în raza infrastructurii principale de irigații. Celor care nu vor plăti de bunăvoie acest abonament, li se va reține din drepturile cuvenite din bugetul național și atunci sunt convins că oamenii vor vocifera”.

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →