un articol de
GABRIEL GHERGHESCU

Producătorii din fermele mici şi mijlocii caută soluţii prin care produsele locale să fie accesibile direct cumpărătorilor şi să fie valorificate la un preţ echitabil, care să se întoarcă direct în fermă. La nivel mondial, dar şi în Uniunea Europeană şi în România, există proiecte şi modele de afaceri care colectează, procesează şi comercializează produse alimentare locale, funcţionând în acelaşi timp ca centre de asistenţă pentru fermieri. Food Hubs este un posibil model, căci asigură accesul producătorilor la consumatori.

food hub 1_b

Eveniment gastronomic rural „Picnic în Cindrel” jud. Sibiu

Legătura dintre micul producător, produsele locale şi consumator a fost tema webinarului „Food Hubs, Good Food – Soluţii pentru ecosisteme alimentare durabile”, organizat de europarlamentarul Dacian Cioloş, preşedinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, fost comisar pentru agricultură, fost prim ministru. Webinarul, o premieră europeană din punct de vedere tehnic şi organizatoric, s-a concretizat în cinci zile de conferinţe online, pe teme vizând tehnologia, comunicarea, bunele practici europene, relaţiile dintre fermieri şi cumpărători.

PANDEMIA SCHIMBĂ VIZIUNEA ÎN ECONOMIE

Criza sanitară generată de COVID 19, restricţiile şi seceta ne-au schimbat viaţa, ne-au forţat să găsim soluţii începând de la munca de zi cu zi până la obişnuinţele de hrană. Afacerile online au explodat, a crescut cererea de hrană proaspătă, au apărut noi metode pentru livrare şi pentru plată.
Aceste modificări au arătat importanţa micului producător, a fermei de familie, a pieţei produselor locale şi a dezvoltării economiilor locale. În acest cadru, specialişti din şapte ţări, prezenţi la webinar, au căutat răspunsuri pentru întrebări esenţiale: Cum folosim lanţul scurt de aprovizionare şi cum îl eficientizăm pentru producător şi pentru cumpărător? Cum susţine tranziţia digitală afacerile locale? Care sunt soluţiile europene şi naţionale?

Sanda Nicola şi Dacian Cioloş în studioul din Bruxelles

TEHNOLOGIILE DIGITALE, ESENȚIALE ÎN AGRICULTURĂ

Patru teme au fost abordate în demersul de a găsi soluţii viabile pentru scurtarea lanţurilor de aprovizionare:

Perspective europene. Dacian Cioloş, Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, şi Carlo Petrini, fondatorul mişcării Slow Food, s-au axat pe ideea că lanţurile alimentare scurte, inovarea şi tehnologiile digitale au un rol esenţial pentru un sector agroalimentar durabil. Toate se vor realiza împreună cu fermierii, aceştia fiind parte a soluţiei în lupta împotriva schimbărilor climatice în strategiile UE (Acordul Verde, Strategia „De la fermă la furculiţă”, Strategia de biodiversitate). Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!
Tranziţia digitală. Este necesară trecerea la digitalizare în agricultură şi sectorul agroalimentar, în colectare, distribuţie, organizare, comercializare şi promovare. Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!
Inovare şi bune practici internaţionale. Organizaţii din Danemarca, Grecia, Germania şi Italia au prezentat exemple de bune practici, ce sprijină formele de asociere ale fermierilor mici şi mijlocii, comercializarea produselor locale şi întărirea relaţiei cu consumatorii. Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!
Food Hub-urile, producătorii şi consumatorii. Food Hub-urile se află la intersecţia între două categorii ţintă: producătorul şi consumatorul. Astfel, sunt necesare soluţii pentru prezentarea produselor, livrarea lor, pentru resurse financiare şi atragerea consumatorului către fermele mici şi mijlocii. „Dorim să susţinem tranziţia si menţinerea în Europa a sistemelor agricole eficiente atât din punct de vedere economic, cât şi ecologic. Putem mobiliza inovaţia şi tradiţiile pentru a găsi soluţii, nu numai la nivelul fermei, ci şi pe întregul lanţ alimentar – aceasta este şi ideea de hub-uri alimentare sau sisteme alimentare durabile”, a precizat Dacian Cioloş. Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!

Alexandra Crăciun (stânga) şi invitaţii ei, la Panelul 4: Food Hub-urile şi consumatorii

MICUL PRODUCĂTOR HRĂNEŞTE 75% DIN POPULAŢIA TERREI

Un câştig al crizei sanitare a fost redescoperirea micului producător. „Unii spun că micii producători şi activitatea lor nu ar fi funcţională, productivă şi generatoare de venituri, dar trebuie să spunem ceva important: în lume, 500 de milioane de mici ferme furnizează mâncare pentru 75% din cetăţeni, la nivel mondial. Aceştia nu sunt suficient de bine organizaţi şi sunt răspândiţi peste tot în lume”, a subliniat Carlo Petrini.

Digitalizarea şi tehnologia modernă sunt importante pentru dezvoltarea fermelor, a agriculturii de precizie, dar în România domeniul agricol este practic rupt de cel digital. „Există o lipsă de tehnologizare, în special a fermelor mici. Situaţia din Transilvania este specifică fermelor familiale relativ mici: aici resursele financiare, cele logistice şi umane sunt limitate şi e complicat pentru fermieri să se gândească la o soluţie de digitalizare”, a precizat Felix Arion, manager Cluster Agro Transilvania.

Simultan s-a atras atenţia că zonele rurale se află în centrul problemelor din prezent: de la creştere durabilă la incluziune socială, de la transformări ecologice şi digitale la suveranitate alimentară, mediul rural poate oferi soluţii unice. Dar, aici locurile de muncă sunt rare şi depopularea zonelor rurale se răspândeşte în Europa.

Dacian Cioloş, Frans Timmermans şi Carlo Petrini

STATUTUL FERMIERULUI

Raportându-se la fermieri şi rolul lor în dezvoltarea socio-economică, specialiştii UE au conchis:

La nivel european:

Fermierii sunt parte a soluţiei în tot ceea ce înseamnă schimbare.
E nevoie de mai mult sprijin pentru fermele cu agricultură sustenabilă; trebuie garantat venitul fermierilor, astfel încât aceştia să poată trăi din munca lor.
E necesară intensificarea măsurilor pentru oprirea risipei alimentare.
Sunt obligatorii protecţia şi promovarea produselor incluse în schemele de calitate, piaţa falsurilor alimentare fiind uriaşă.

La nivel naţional:

Trebuie dezvoltate programe şcolare despre hrană, alimentaţie sănătoasă şi sezonalitatea produselor.
Sunt esenţiale extinderea zonelor cu internet de bandă largă şi investiţiile în tehnologia digitală în ferme.
E necesară conectarea fermelor cu zona IT, prin programe specifice în zona tranziţiei digitale în viitorul PNS.
Achiziţiile publice trebuie să folosească produse locale.
Este obligatorie digitalizarea instituţiilor statului şi ale administraţiei locale.
E nevoie de legislaţie specifică în zona afacerilor de curierat pentru livrarea de hrană.
Satul este un spaţiu de unde poţi lansa orice fel de proiect.

Subsemnatul şi Dacian Cioloş, trăgând concluziile celor 5 zile de conferinţe online

CE ESTE UN FOOD HUB?

Food Hub defineşte o formă de organizare centralizată, cu rolul de a colecta, depozita, procesa, distribui şi/sau comercializa produse alimentare locale la un preţ echitabil pentru consumatori şi pentru agricultorii mici. Acesta poate fi un intermediar pentru agricultorii mici şi piaţă, dar şi un centru de resurse, cu o ofertă de servicii pentru creşterea competitivităţii fermierilor.

„Trebuie să ne asigurăm că fermierilor li se garantează un venit şi că subvenţiile europene merg la ei, nu la marii proprietari de terenuri. Trebuie să îi încurajăm pe fermieri să folosească instrumente ce le permit să facă o agricultură durabilă şi, totodată, mai rezistentă la schimbările care vin”
FRANS TIMMERMANS, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene