Ioan Răşinar, mândru de exemplarele sale de Mangaliţa şi Bazna, expuse la târgul Agromalim 2017

Câştigul şi rentabilitatea vin din ferma de porci
Ioan Răşinar creşte 220 de porcine: cinci exemplare Bazna şi 115 Mangaliţa (40 de scroafe, restul tineret de reproducţie şi porci la îngrăşat), toate cu origine. Anual, produce circa 50 de porci la îngrăşat, valorificaţi pe bază de comenzi.
Chiar dacă sporul mediu zilnic (250 gr) al unui exemplar de Mangaliţa este la jumătate faţă de o rasă comercială, iar perioada de îngrăşare până la greutatea optimă de sacrificare este dublă faţă de cea a unei rase crescute în sistem industrial, porcul Mangaliţa este mai avantajos datorită calităţii superioare a cărnii şi prin preţul aproape dublu oferit pentru un kilogram de carne. Iar cum Ioan Răşinar oferă clienţilor săi posibilitatea de a alege între porcul în viu sau sacrificat şi procesat tradiţional (slănină, jumări, untură, şonc, afumături, şuncă etc.), valorificarea direct din fermă face toţi banii. „E bine să am fătările prin septembrie, să pot duce porcul la un an şi jumătate în preajma Crăciunului. Grosul îl vând pe purcei la înţărcare, după două luni de viaţă. Dar câştigul mare e la vânzarea de produse tradiţionale din carne de Mangaliţa. Un porc la 100 kg sacrificat tradiţional îmi aduce până la 1700 lei/cap. În viu îl vând cu 10 lei/kg, la greutatea optimă de sacrificare de 150 kg (atunci are jumătate carne, jumătate slănină)”, a făcut fermierul un calcul.
De aceea, următorul efort investiţional în ferma de la Pâncota va fi făcut într-un abator modular, cu o linie pentru carnea de suine şi una pentru ovine. Evident, lanţul ar fi ideal să se închidă cu o reţea regională de magazine pentru carne şi produse din carne de porcine şi ovine. Acesta este planul lui Ioan Răşinar, convins fiind că pentru crescătorii mici şi medii, câştigul şi rentabilitatea vin din ferma de porci Mangaliţa.

Piaţa animalelor cu origine ia avânt
Dar perspectivele mari se întrevăd la oferta de material biologic din rasele Bazna şi Mangaliţa. Potrivit lui Ioan Răşinar, în această toamnă MADR ar putea lansa un sprijin financiar consistent pentru cei care cumpără animale cu certificat de origine din rasele Mangaliţa şi Bazna, din ferme care beneficiază de plăţi prin Pachetul 8, Măsura 10 – Creşterea raselor locale în pericol de abandon.

„Dacă statul ne ajută printr-un program naţional de subvenţionare a achiziţiei de animale de reproducţie la Mangaliţa şi Bazna, inclusiv vieruşi, proiect în pregătire la MADR, cred că n-o să avem purcei câtă cerere va fi. Deja am beneficiari înscrişi pe listă şi scroafele nici nu-s fătate. Mangaliţa va lua o amploare foarte mare, după discuţiile din expo (n.r. – la târgul Agromalim Arad), văd că oamenii sunt foarte interesaţi. Fiecare beneficiar trebuie să achiziţioneze cinci scrofiţe pe care să le menţină în fermă timp de cinci ani.

Sunt foarte puţine ferme de reproducţie în România. La 1 ianuarie 2017, în evidenţa Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna, care deţine Cartea de Rasă, fiugurau 483 scroafe Mangaliţa şi 38 scroafe Bazna cu origine. Certificatul de origine îl obţinem la vârsta de şase luni a animalului, atunci când un purcel îl vând cu 1500 – 2000 lei. Statul ar putea subvenţiona 70% din această valoare. Ar trebui ajutat şi Institutul de Cercetare să producă animale de reproducţie pentru noi, să nu mai aducem din Ungaria şi de prin alte părţi”, a conchis Ioan Răşinar.

În prima ediţie a revistei Ferma din luna OCTOMBRIE 2017 citiţi povestea fermei lui Ioan Răşinar şi aflaţi de ce a ajuns fermierul din Pâncota la concluzia că: „Hobby-ul m-a făcut slugă la mine în fermă”!