Lume multă, dar fără interes profesional la un eveniment organizat impecabil. Poate sunt prea critic cu lumea fermierilor din zona Moldovei, dar, cel puțin din ceea ce am văzut la Dulcești, pot spune că m-am simțit dezamăgit. Eu, ca jurnalist, dar ce să mai spun de dezamăgirea care o fi fost în rândul organizatorilor. Evenimentul a fost pregătit în detaliu. Câmpuri cu diverse culturi, în prim plan fiind aduse plantele pentru programul de înverzire. Program care a demarat din 2015 dar fără penalizări pentru fermieri, iar de anul acesta a devenit complet obligatoriu. Lupin, phacelia, mazăre, muștar, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cereale păioase și nu mai puțin de 120 de hibrizi de porumb, într-un câmp de testare realizat împreună cu Agrotest. Apropo de hibrizii de porumb, directorul general Almos Agrorom, Alex Molodoi, a promis că va publica rezultatele în revista Asociației Producătorilor de Porumb din România – APPR. De altfel, la eveniment a fost și directoarea APPR, Alina Crețu, care a făcut un apel către fermieri pentru asociere. Un apel bine țintit, dar din păcate aproape nimeni nu asculta ceea ce s-a propovăduit de la tribuna oficială, tribună frumos amenajată pe o platformă de transport baloți. Cu steaguri și sloganuri pentru un aspect festivist.
Laurențiu Baciu s-a declarat mulțumit de protestul organizat în luna iunie
Patronul grupului de firme Almos (un business agricol complex care evoluează de la lucrările câmpului și trading de cereale, până la intermedierea de inputuri și utilaje agricole), Alfons Mosel, a punctat foarte scurt, nemțește chiar, evenimentul: „Astăzi este o sărbătoare mare (Înălțarea Domnului), iar acum este momentul în care trebuie să mulțumim pentru că anul acesta sunt perspective mari în ceea ce privește recolta așteptată”. Apoi a urat toate cele bune colaboratorilor, partenerilor, dar și arendatorilor din zonă prezenți la Ziua Câmpului.
Apoi a evoluat la scenă un deputat care a bătut câmpii și mai mult și-a lăudat copilul care are o afacere cu mașinuțe de teren folosite uneori și de fermierii cu stare. Mașinuțe care ocupau un spațiu mai mult decât generos în târg. Pentru că Ziua Câmpului Almos arată ca o mică AgriPlanta.
Discursurile au continuat cu reprezentanți ai APIA, AFIR, APPR și de la firmele partenere. Adama a fost reprezentată prin managerul general Dimitrios Drisis, dar și prin directorul comercial Constantin Soare. Dar, din mulțime a urcat în tribună și liderul LAPAR, Laurențiu Baciu, care l-a criticat pe nefericitul deputat, apoi a început să comunice triumfător mărețele realizări de pe câmpul bătăliei cu autoritățile, fie ele legislative, administrative sau de aiurea. Oamenii, mulți dintre ei simpli, și-au văzut de cules plase cu pliante și șepci, fără să mai asculte discursurile. Apoi s-au “topit”, pentru că la Dulcești nu a fost bugetat și un marketing-lunch.
Vedetele câmpului au rămas fără spectatori
Din păcate, la prezentarea câmpului nu a mai rămas aproape nici un fermier. Spun aproape, pentru că din cei trei jurnaliști locali, cu două camere de luat vederi și un microfon, poate era vreunul fermier. Așa cum am și eu un card cu cod de exploatație, bineînțeles. Au mai participat și reprezentanții firmelor care au participat la coagularea acestor câmpuri demo cu semințe, fertilizanți, pesticide sau cu logistică. Deși erau așa multe de văzut! Variante de fertilizare diverse, efectul erbicidelor și al insecticidelor sau al fertilizanților foliari care pot fi folosiți în agricultura ecologică sau bio. Regina câmpului, conform spuselor managerului Almos, a fost Lupinul alb, soiul Mihai. Un soi care va intra de anul acesta în multiplicare, fiind certificat recent. Prințesa a fost phacelia iar restul plantelor, fiecare în parte regină sau prințesă în felul său, s-au bucurat de ochiul camerelor de luat vederi și de cel al aparatului de fotografiat.
Evenimentul a fost organizat perfect. Cei care au avut de obținut informații, au avut de la cine să le ia. Cei care au căutat o soluție pentru viitor, de asemenea. Chiar și cei care au căutat o șapcă și un pliant au plecat mulțumiți.
Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 – 1-15 august 2016)
