Legea terenurilor: Cum pot opri neamurile vânzarea unui teren? - Revista Ferma
6 minute de citit

Legea terenurilor: Cum pot opri neamurile vânzarea unui teren?

Noua lege a vânzării terenurilor agricole, adoptată în iunie de plenul Camerei Deputaţilor, contestată la CCR, care a declarat-o constituţională şi a trimis-o preşedintelui României pentru promulgare, aduce schimbări majore în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de preempţiune, atunci când terenul este scos la mezat. Astfel, s-au înmulţit şi au apărut categorii noi de preemptori, iar ordinea acestora a suferit schimbări.

PRIMELE TREI CATEGORII

Legea stipulează şapte ranguri de preemptori.

  • Cei de rangul I sunt: coproprietarii, rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. În legea 17/2014, modificată de actuala lege, cei care aveau întâietate la cumpărarea terenului erau coproprietarii, iar ”rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv” nu erau menţionaţi.
  • Preemptorii de rangul II precizaţi de noua lege sunt ”proprietarii investiţiilor agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private şi/sau arendaşii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei şi pentru irigaţii, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiţii”. Această categorie de preemptori, cu excepţia arendaşilor, este nouă în lege, nu exista în L 17/2014, unde pe locul 2 erau menţionaţi numai arendaşii.
  • Preemptorii de rangul III sunt ”proprietarii şi/sau arendaşii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (2) şi (4)”. Proprietarii vecini aveau şi în trecut drept de preempţiune, dar acum au căpătat acest drept şi arendaşii terenurilor din vecinătate.

legea terenurilor aug_b

STATUL ROMÂN, PE ULTIMUL LOC

  • Tinerii fermieri au primit drept de preempţiune, cu rangul IV. Aceasta este o premieră în exercitarea dreptului de preempţiune în România.
  • Preemptori de rangul V: tot pentru prima oară, cel puţin în ultimii 30 de ani, au mai primit acest drept Academia de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șişeştiˮ şi unităţile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.
  • De rangul VI sunt: persoanele fizice cu domiciliul/reşedinţa situat/situată în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine.
  • Pe ultimul loc, rangul VII, se află statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului. Oricum, statul român nu şi-a exercitat înainte acest drept, din cauză că ADS nu a primit bani pentru a cumpăra terenuri agricole. Nu a primit bani în acest scop, fiindcă decidenţii politici nu i-au alocat când au construit bugetul naţional.

Noile reglementări îngrădesc semnificativ accesul persoanelor fizice şi juridice din afara ţării la piaţa funciară din România. De pildă, arendaşii persoane fizice şi persoane juridice trebuie să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat/situată pe teritoriul naţional, pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

SUNT BINEVENITE PENTRU FERMIERII ROMÂNI ACESTE NOI PREVEDERI?

Un prim răspuns este da, sunt binevenite, fiindcă ei au domiciliul sau reşedinţa de mult mai mult timp decât 5 ani, fiind născuţi aici. Noua lege a adus câteva modificări care pot, însă, îngreuna chiar şi fermierilor români accesul la piaţa funciară, dacă vor să cumpere terenuri agricole. În vechea lege, arendaşul era pe locul doi ca drept de preempţiune, după coproprietar, dar acum au fost introduşi, în categoria preemptorilor de rangul I, alături de coproprietari şi înaintea arendaşilor, şi rudele proprietarului. Cum am spus, zona preemptorilor s-a aglomerat.

TOATE NEAMURILE, LA MASA NEGOCIERILOR!

Marius Stângu, un fermier din judeţul Olt, navetist pe ruta Bucureşti – Urzica, opinează că rudele unui proprietar pot tergiversa vânzarea unui teren agricol: ”Rudele nu sunt întotdeauna de acord ca un teren să fie vândut. Problema cea mai mare în România este însă obţinerea dreptului de a vinde terenul. Mulţi proprietari sunt încă în indiviziune, nu se înţeleg între ei când vând terenul, unii sunt plecaţi prin străinătate, nu se cunosc toţi moştenitorii. Ca să împarţi arenda e mai simplu, că nu e miza mare, dar vânzarea terenului, care aduce câştig mare, schimbă perspectiva. Atunci apar disensiunile”.
În plus, arendaşul, fie el român neaoş, trebuie să aştepte ca mai întâi rudele celui care vinde terenul să dea un răspuns privind exercitarea dreptului de preempţiune: sunt sau nu interesate să cumpere terenul.

legea terenurilor aug 2 - www.canva.com_b

sursa www.canva.com

UN EXEMPLU DE TERGIVERSARE

Vasile este proprietarul unic şi cu acte în regulă al unui teren de 1 ha în extravilanul comunei Cucuieţii din Câmp. Vasile locuieşte la oraş şi a dat terenul în arendă unui fermier român din sat. Acum vrea să vândă terenul respectiv şi fermierul ar fi interesat să-l cumpere. Potrivit legii vechi, ar fi fost cam primul îndreptăţit, fiindcă, am precizat, Vasile e proprietar unic, nu există coproprietari. Dar noua lege îl obligă pe Vasile să-şi întrebe părinţii şi fraţii dacă vor să cumpere hectarul de teren agricol. Dacă aceştia nu se declară interesaţi, Vasile trebuie să-şi întrebe soţia. Dacă doamna zice pas, Vasile îşi notifică verişorii primari, pe cei de gradul II şi III, dar şi pe socrii săi, pe bunicii soţiei, pe cumnaţi şi pe cumnate, pe unchii şi pe mătuşile soţiei, pe verii primari ai soţiei!
Cum vor afecta aceste prevederi demne de orânduirea gentilică dinamica pieţei funciare din România, vom vedea la timpul potrivit.

CÂT TEREN ARE ADS PENTRU TINERII FERMIERI?

50 ha de teren din partea statului român în concesiune pe 20 de ani pentru tinerii fermieri! Agroinfo.ro l-a întrebat pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, de unde le va da tinerilor cele 50 ha de teren promise şi cât teren arabil liber de contract şi întabulat există în prezent în administrarea ADS. Click AICI şi află ce a răspuns şeful MADR!

un articol de
DUMITRU NEDELCU

Cisteste si...

Recomandările redacției

Witness P*S – taurul Simmental de 206.000 de euro!

În vârstă de aproximativ unsprezece luni, Witness P*S este cel mai scump taur din rasa Simmental vândut vreodată la o licitație în Bavaria. Taurul recordist este fiul lui Wirbelwind-P*S, a fost crescut de Christiane Böhm

taur Witness PS Witness P*S - taurul Simmental de 206.000 de euro!
Ultimele articole
Citește mai multe știri →