A fost numită inițial „legea produselor românești”, însă sintagma „produse românești” a fost înlocuită cu cea de „lanț scurt de aprovizionare”. Din lanțul scurt de aprovizionare vor fi obligați comercianții persoane juridice să cumpere carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse. Excepție fac comercianții cu o cifră de afaceri de până la 2 milioane euro.
Legea definește „lanțul scurt de aprovizionare” drept „lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori”.
De aici au apărut și discuțiile legate de faptul că legea nu garantează de fapt existența produselor românești în supermarketuri. Fără să încalce legea, unii comercianți s-ar putea aproviziona la fel de bine din Ungaria sau din Bulgaria.
Ministrul Agriculturii: „Încercăm să găsim o cale de mijloc”
Deși Legea 150/2016 a intrat în vigoare din 18 iulie 2016, prevederile vor putea fi aplicate în totalitate abia după ce Guvernul va elabora normele privind metodologia de funcționare a lanțului scurt de aprovizionare. Sarcina îi revine Ministerului Agriculturii, unde s-a mutat lupta între producători și retaileri.
„Trebuie să ne consultăm cu ambele categorii implicate (producători și retaileri – n.red.) și abia apoi vom promova o Hotărâre de Guvern. Încercăm să găsim o cale de mijloc, să nu afecteze grav nici producătorii noștri, nici supermarketurile. Nu se pot face schimbări foarte mari, pentru că este legea și noi trebuie să lucrăm în spiritul legii”, ne-a declarat Achim Irimescu, după promulgarea legii.
Ministrul Agriculturii susține că legea era necesară, dar a recunoscut că, la noi, s-au pus, cum s-ar zice, boii înaintea carului: ai noștri s-au inspirat de la vecinii din Vest, care însă erau deja bine organizați pe partea de producție și livrare pentru a face față cererii supermarketurilor privind cantitatea și calitatea. La noi, noua lege a cooperativelor agricole abia a apărut, puțin după Legea 150.
Chiar și așa, pentru unii producători români tot nu se rezolvă valorificarea producției. „Cel de la munte, cu 180 de oi, nu are excedent de producție ca să-l vândă la supermarket. 16 kilograme de brânză nu reprezintă interes pentru supermarket. Nici cooperativele nu pot funcționa la munte”, i-a spus ministrului Irimescu Vasile Turculeț, crescător de ovine din zona Bistriței.
Retailerii nu se lasă! Cum își scot taxele de raft?
Reprezentanții retailerilor au contestat puternic prevederile legii. Asociația Marilor Rețele Comerciale din România a încercat chiar să îl convingă pe președintele Klaus Iohannis să nu promulge legea. Eliminarea taxelor de raft (Legea 150 prevede că prețul de vânzare către consumator, adică prețul la raft, va fi format din prețul de achiziție al produsului alimentar plus adaosul comercial plus TVA, fără alte taxe) și reducerea termenelor de plată (maxim 7 zile pentru produsele proaspete și maxim 30 de zile pentru celelalte categorii de produse) sunt principalele nemulțumiri ale reprezentanților supermarketurilor, care au acuzat că noua formă a legii urmărește „subminarea activității marilor lanțuri comerciale”.
„Acelea (prevederile din lege – n.red.) nu se pot modifica prin HG. O să facem o analiză, dar am înțeles că nu se poate modifica orice, urmează să vedem ce se poate adapta”, a comentat Achim Irimescu.
Cu toate acestea, reprezentanții marilor comercianți nu se lasă! Au amenințat că prețurile vor crește din cauza acestei legi. Mai mult, Federația Națională ProAgro acuză supermarketurile de abuz și șantaj. Reprezentanții producătorilor agricoli vorbesc despre „o acțiune concertată, prin care toate taxele prevăzute în contractele comerciale încheiate în baza Legii 321/2009 sunt facturate anticipat pe întreaga perioadă a anului, transmițându-le producătorilor că în cazul în care nu sunt acceptate aceste taxe, vor fi reziliate unilateral contractele de furnizare”. „Se pune presiune foarte mare ca producătorii să preia toate taxele eliminate de lege ca discount. Să zicem că producătorul facturează pentru 100 de kilograme de roșii la 2 lei pe kilogram și apoi tot producătorul face o factură de discount de până la 60%”, ne-a explicat Florentin Bercu, director general al Federației ProAgro.
Deocamdată sunt „doar contre între producători și retaileri”
Pe 21 iulie 2016, a avut loc o primă discuție la MADR între reprezentanții producătorilor agricoli și cei ai supermarketurilor, în prezența ministrului Agriculturii. Deocamdată au fost „doar contre între producători și retaileri”, ne-a spus Florentin Bercu, directorul general al ProAgro.
S-a stabilit totuși că vor fi constituite grupuri de lucru pe fiecare categorie de produs, ceea ce ProAgro ceruse deja înainte de promulgarea legii. De asemenea, au mai cerut ca la întâlniri să fie și reprezentanți ai Consiliului Concurenței, ai ANPC, care se ocupă de etichetarea produselor, ai ANSVSA, ai Ministerului Finanțelor și ai ANAF.
LEGEA COOPERAȚIEI A FOST MODIFICATĂ
Legea 164/2016 pentru modificarea și completearea legii cooperației a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 564 din 26.07.2016. Ce modificări importante au fost făcute?
Cooperativele agricole de gradul 1 sunt definite ca „persoane juridice constituite, după caz, din persoane fizice, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale și/sau întreprinderi familiale, definite potrivit OUG 44/2008”, iar cooperativele agricole de gradul 2 sunt „persoane juridice constituite din persoane juridice și persoane fizice, din PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, definite potrivit OUG 44/2008, în scopul integrării pe orizontală și pe verticală a activității economice desfășurate de acestea și autorizate în conformitate cu prevederile prezentei legi.”
De asemenea, cooperativele agricole pot organiza, în comun, integrarea, în condițiile legii, a producției agricole primare rezultate din exploatațiile membrilor cu procesarea și/sau cu comercializarea, precum și utilizarea în comun a utilajelor și construcțiilor care aparțin cooperativelor.
Totodată, a fost eliminată noțiunea de cooperativă agricolă pentru finanțare, rămânând doar cele pentru asistență mutuală și asigurare agricolă.
S-a mai modificat și partea care descrie cooperativa ca fiind producătoare de produse agricole și/sau alimentare, care desfășoară activități comerciale fiind și/sau prestatoare de servicii în sectorul agroalimentar.
Noua lege mai prevede că „în cazul cooperativelor agricole pentru administrarea și gestionarea terenurilor agricole, bunurile care se aduc în folosință în cooperativa agricolă, precum și terenurile de orice fel rămân în proprietatea membrilor cooperatori”.
O prevedere importantă este faptul că scutirea de la plata impozitului pe profit pentru 5 ani a cooperativelor agricole care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 2 milioane euro, echivalent în lei, se aplică în 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
Mircea Ciurea, fondator al Cooperativei Someș-Arieș, spune că reprezentanții cooperativelor au mai cerut la întâlnirea cu premierul Dacian Cioloș să poată accesa fonduri europene prin PNDR 2020 și cooperativele agricole care au cifra de afaceri peste 2 milioane de euro.
Citiți detalii despre ce le-a promis Cioloș fermierilor că va modifica, în edițiile viitoare ale revistei Ferma.
Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 – 15 august 2016
