Asocierea şi integrarea activităţilor (producţie, procesare şi vânzare) sunt cheia succesului în ferma de familie a lui Kálmán Sándor. Desigur, foarte mult au contat şi munca, entuziasmul şi ospitalitatea.

Totul a început odată cu revendicarea terenurilor familiei şi „împărţirea” vacilor şi oilor de la fostul CAP. Astfel, Kálmán Sándor a reînceput lucrul în agricultură, în Mereşti, comuna sa natală. Creşterea animalelor este una dintre tradiţiile specifice zonei, iar familia Sándor a continuat să persevereze în această direcţie. În 1991 au cumpărat un tractor U445, un plug, o remorcă şi alte câteva mici utilaje. A urmat primul proiect de finanţare în 2006, prin care a achiziţionat cinci juninci de rasă Fleckvieh din Austria. Următoarele proiecte cu fonduri europene i-au ajutat atât la dotarea tehnică a fermei, cât şi la dezvoltarea şi orientarea afacerii către agroturism.

Bovine, ovine şi caprine

Acum fermierul lucrează 110 hectare de teren, majoritatea păşuni şi fâneţe naturale arendate de la composesorat şi doar 20 ha de teren arabil cultivat cu plante furajere. Efectivul de animale a crescut până la aproape 50 de capete de bovine, din care 25 de vaci mulgătoare, 30 de oi şi 20 de capre. Animalele sunt întreţinute pe păşune de la sfârşitul lunii aprilie şi până în octombire, după care rămân în grajd, în stabulaţie liberă. În timpul iernii hrana de bază a animalelor este fânul şi un mic supliment de cereale.

Furaje naturale, lapte deosebit

Furajele sunt produse aproape în totalitate în ferma proprie, doar cerealele sunt cumpărate. Vara vacile sunt întreţinute pe păşune şi cu un mic supliment de cereale, iar iarna sunt hrănite cu fân plus supliment de concentrate, fără furaje fermentate, astfel că şi calitatea laptelui este una deosebită. În aceste condiţii, producţia medie de lapte este relativ mică, de până la 15 kg/vacă.

După fătare, viţeii sunt duşi în sat şi părinţii lui Kálmán Sándor se ocupă de creşterea lor. Oile şi caprele sunt întreţinute în timpul verii la stâna ciobanilor din sat şi fermierul primeşte câte 30 litri de lapte pentru fiecare oaie/capră mulgătoare.

”Aruncam laptele în fântână”

În urmă cu şapte ani, fiul fermierului a participat la un curs pentru prelucrarea laptelui, organizat de către Consiliul Judeţean Harghita, cu specialişti din Ungaria. Cursul a fost organizat la Băile Homorod, iar fermierul a dus laptele pentru demonstraţiile practice. „Când specialiştii maghiari au început să lucreze cu laptele nostru, ne-au zis că noi avem o mină de aur, că în Ungaria nu se găseşte un astfel de lapte de calitate şi ar fi păcat să nu facem brânzeturi”, îşi aminteşte Kálmán Sándor. În acea perioadă, procesatorul căruia fermierul îi preda laptele întârziase cu plata mai mult de un an. „Atunci am zis că trebuie să facem ceva, pentru că degeaba «aruncăm laptele în fântână» (îl dăm procesatorului, n.r.). Aşa am început să producem brânzeturi”, povesteşte fermierul.

După ce a urmat cursul, fiul acestuia, Kálmán Sándor Huba, a făcut şi câteva stagii de practică în Ungaria, apoi specializare în Elveţia şi Franţa şi a învăţat cum se produce brânza maturată, cu ustensile simple şi fără un echipament special.

Cel mai scurt lanţ ar trebui să fie direct între producători şi consumatori. Încă de la şcoală copiii ar trebui să vadă cum se face brânza din lapte şi să înveţe să consume produse locale – KÁLMÁN SÁNDOR

Brânzeturi artizanale

Procesul de fabricaţie a brânzeturilor este relativ simplu: imediat după muls, laptele integral este închegat şi caşul pus în forme. Din zece litri de lapte rezultă un kilogram de brânză maturată. Brânzeturile sunt maturate îndelung, de la trei luni şi până la un an, într-un spaţiu climatizat. În procesul de prelucrare artizanală se folosesc tehnologii simple, singurul conservant folosit este apa sărată, specifică zonei, de la fântâna din comună şi care este folosită şi pentru conservarea produselor din carne.

Pentru diversificare se folosesc diferite condimente (paprika, chimen), nuci, gălbiori şi altele. Pentru târguri, fermierul produce şi produse proaspete: caş opărit şi afumat, iaurt, unt, cremă de bânză, urdă şi altele.

Grajd după model austriac

Pentru că în zona în care este amplasat grajdul nu este (încă) curent electric, Kálmán Sándor a ales să construiască un adăpost cu aşternut permanent şi pardoseală înclinată (la zece grade), astfel ca vacile, în timp ce circulă, să împingă gunoiul în lateral. Grajdul are o lăţime de 21 m şi 25 m lungime şi o alee de furajare centrală. Pentru evacuarea gunoiului şi operaţiunile de manipulare a furajelor, fermierul foloseşte un încărcător articulat Weidemann. Din grajd vacile au acces direct în sala de muls situată la capătul grajdului şi apoi în padocul exterior.

Despre Pensiunea agroturistică ”KertiHáz” şi şura transformată în brânzărie şi locuinţă citiţi în revista FERMA, ediţia 15-30 septembrie 2021.

Cumpără Revista FERMA în format electronic de AICI!

un reportaj de GHEORGHE GHIŞE