În multe ferme din regiunile agricole ale ţării, campania agricolă de vară se derulează în condiţii normale, producţie de păioase s-a făcut, problema care preocupă cultivatorii este legată de preţurile de valorificare a recoltei.

“Lucrările din campania de vară au decurs, în general bine, întreruperile au fost destul de scurte, îndeosebi datorită vremii, şi nu defecţiunilor mecanice sau disfuncţionalităţilor pe flux recoltare/transport/depozitare, producţiile sunt bunicele, mulţumitoare, numai că preţurile sunt proaste!”, ne-a declarat inginerul Mihai Nicola, producător agricol, liderul Cooperativei Agricole Oltenia Cereal Nord din Scorniceşti, judeţul Olt. 

Producţii mulţumitoare pe măsura investiţiilor făcute

La ferma sa, a terminat de recoltat orzul semănat pe 123 de hectare, cultură care i-a dat o producţie medie de 6.986 kg la hectar. O frumoasă bucurie i-a făcut şi rapiţa de pe urma căreia a strâns vreo 4.300 kilograme la hectar, cultivată pe 140 de hectare.

„Treierăm la grâu pe ultimele suprafeţe cultivate, am avut şi parcele de peste 7.000 kg/ha. Dar, una peste alta, cred că mă voi închide cu o medie de peste 6.500 de kilogram pe hectar. Menţionez că nu am terenuri irigate, însă pe zona Scorniceştilor a plouat mai mult decât în alte părţi ale judeţului”, a susţinut fermierul.

„Degeaba ai recoltă, dacă preţu–i slab!”

Ca toţi ceilalţi membri cooperatori, Mihai Nicola a vândut întreaga cantitate de orz şi rapiţă obţinută şi o parte din grâu prin cooperativa Oltenia Cereal Nord, iar vreo 800 de tone de grâu va înmagazina în fermă.   

„Degeaba avem recoltă de calitate (grâul panificabil, cu proteina peste 14%, cu masă hectolitrică peste 78 şi gluten mai bine de 32), dacă preţurile pe piaţă sunt foarte slabe, sub 90 de bani kilogramul de grâu şi orz, între 1,7 şi 1,9 lei/kg la rapiţă. Problema este că nici perspectiva de creştere nu se întrevede. Sunt oarecum stabile, cu oscilaţii foarte mici. De aproximativ două-trei săptămâni nu sunt diferenţe spectaculoase pe bursă şi nici la cei care cumpără”, a precizat fermierul.

Costuri de peste 4.000 de lei pe hectar

În aceste condiţii, fiecare fermier caută să-şi micşoreze costurile de producţie. „Eu nu am hectar de cultură de toamnă sub 4.000 de lei cheltuială! Sunt unii membri care au folosit mai puţine îngrăşăminte, au renunţat la anumite verigi tehnologice şi atunci costurile au fost mai mici, dar şi producţiile au fost mai slabe!”, a explicat cultivatorul din Scorniceşti.

Acesta s-a declarat mulţumit de starea culturilor de primăvară: „Deja floarea soarelui e legată, bagă în bob, porumbul e în faza – cum îi zicem noi – de gingie, spre formarea bobului. Aşteptăm să vedem  cum vor evolua în continuare.”  

Grâu de 7 tone la hectar

Şi în judeţul Brăila, tânărul fermier Cosmin Ochiroşi a terminat de recoltat grâul, obţinând rezultate frumuşele, care-i fac cinste. „Pe unde nu a ajuns apa (circa 20 şi ceva de hectare) ne-am închis undeva la 3.000 kg la hectar; unde am reuşit să dăm o singură apă cu tamburii am obţinut 4.000 kg/ha, iar ce am avut sub pivot, o suprafaţă de 60 ha, am recoltat o medie de aproape de 7.000 kg la hectar, dar i-am dat şi trei ape!”, a precizat cultivatorul, afirmând că a avut ceva probleme cu motopompa şi nu a putut iriga cât şi-ar fi dorit.

Are inima strânsă că nu a primit facturile la energia electrică pentru irigaţii din luna mai. Se aşteptă la sume mari pentru că ferma sa de la Şuţeşti este pe Terasa Brăilei la ultima treaptă de pompare din sistemul ANIF, apoi s-a schimbat furnizorul de electricitate.

În tot cazul cheltuielile ajung undeva la 4.000 de lei pe hectarul de grâu.

Fermierul lucrează 500 ha, la irigat, şi seamănă culturi agricole clasice: grâu, floarea soarelui, porumb şi soia. De câţiva ani, a ales să nu cultive rapiţă.

Rezultate bune, preţuri sub aşteptări!

În ferma de la Oprişeneşti, de lângă Ianca, administrată de familia Mitrea, calculele unui prim bilanţ la culturile de toamnă sunt promiţătoare. Este secetă aici, în Câmpia Brăilei (Bărăganul de Nord), însă avantajul e că terenurile în suprafaţă de 1.400 de hectare sunt irigate, din mai bine de jumătate sunt cultivate cu cereale păioase de toamnă şi rapiţă.

„Am încheiat recoltatul şi rezultatele ne bucură. Am obţinut în medie 5.000 kg la hectarul de orz, puţin peste 3.000 kg/ha la rapiţă şi în jur de 7.000 kg la grâu pe o suprafaţă cultivată de 400 de hectare”, ne-a declarat ing. Radian Mitrea.

Agricultorul este cel care a preluat ferma fondată de tatăl său la începutul anilor ’90 şi, după ce a ridicat-o şi consolidat-o la un nivel de performanţă, a predat-o celor doi fii: Ştefan şi Andrei.

Producţiile de orz şi rapiţă au fost contractate înainte la preţuri, apreciate ca fiind „bunicele”, doar grâul a rămas pe stoc pentru a fi vândut în lunile următoare.

Fermierii brăileni consideră că pe piaţă, „preţurile sunt sub aşteptări”, însă nădejdea lor este ca acestea „să mai crească” în perioada următoare.

Mari speranţe în loturile de hibridare

Atenţia acum este îndreptată spre culturile de primăvară, unde loturile de hibridare la porumb sunt baza.

„Avem în câmp 100 de hectare semănate cu hibrizi high oleici de floarea soarelui şi 150 cu porumb cultură comercială. De asemenea, avem 500 ha loturi de hibridare cu genetică performantă de la Corteva în care ne punem mari speranţe. Am testat tehnologia de irigare prin picurare pe o parcelă de 100 de hectare şi rezultatele sunt cele aşteptate”, ne-a declarat Andrei Mitrea.

O maşină de tratamente va rotunji “colecţia” John Deere

Ferma familiei Mitrea de la Oprişeneşti are nevoie urgentă de maşină autopropulsată pentru tratamente fitosanitare. Discuţiile au început şi mai mult ca sigur până în martie anul viitor un utilaj John Deere va poposi în parcul de mecanizare, care va întregi „colecţia” de combine şi tractoare, marca producătorului american.