În multe zone ale României, mai ales în sudul ţării, există infrastructura necesară pentru realizarea irigaţiilor. Aici s-ar putea uda sute de mii de hectare de teren. Dar refacerea acestor sisteme de irigaţii (staţii de pompare, canale, etc.) necesită investiţii uriaşe şi proiecte greu de manageriat şi în care sunt implicate instituţii şi organizaţii precum Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Filialele Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare şi Asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.
Irigaţii în regie proprie
Pe plan local, fiecare fermier poate investi în sisteme proprii pentru irigaţii. Un astfel de exemplu este Cosmin Micu, fermier din localitatea Mănăştur (judeţul Arad). Acesta a ajuns la concluzia că „în Banat, unde, de regulă, se obţin 7-8 tone de porumb/hectar, investiţia într-un sistem de irigaţii poate echivala cu plata unei asigurări contra secetei. Tocmai de aceea este foarte important să dezvolt cât mai mult partea de irigaţii”, şi-a propus tânărul.
De ce este totuşi o decizie riscantă?
Cosmin Micu lucrează circa 1300 de hectare într-o zonă de câmpie înaltă cu mai multe văi şi zone cu stufăriş, unde se acumulează apă. În aceste condiţii este relativ uşor de amenajat acumulări de apă, care să fie apoi utilizate pentru irigaţii. De asemenea, în teren există o reţea electrică care permite alimentarea sistemelor de pompare şi de stropit. Şi totuşi, investiţia în sistemele de irigaţii este una nesigură, chiar riscantă din punct de vedere al viitorului utilizării acestora. De ce? Ne explică fermierul arădean: „într-o singură parcelă avem, de cele mai multe ori teren proprietate proprie, teren arendat şi contracte de schimb de teren. Dacă investesc în aducţiunea apei şi cumpăr o instalaţie de irigat pe pivot, de 5-600 metri care să irige la 360 grade pe circa 100 ha, peste doi-trei ani poate să vină un proprietar care să îşi vrea terenul înapoi… şi atunci nu pot continua să mai irig nici pământul meu”.
Cât costă investiţia la hectar?
Investiţia într-un sistem de irigaţie poate ajunge la 3-4 mii euro/ha, incluzând aici pivotul şi conducta de apă trasă în mijlocul parcelei şi care trece peste terenurile mai multor proprietari. ”Faci angajamente şi apoi să mergi la risc? Sper ca ai noştri guvernanţi să găsească modalitatea legală de a putea face proiecte pe fonduri europene. Ar trebui ca statul să intervină, prin consultare cu fermierii şi să găsim soluţii pentru a putea face investiţii sigure”, consideră Cosmin Micu.
CE E MAI SIGUR: IRIGAŢII, ASIGURARE SAU FOND MUTUAL?
Costul realizării unui sistem de irigaţie cu pivot, raportat la perioada de amortizare a costurilor, este echivalentul unei asigurări de secetă, dar oferă în plus siguranţa obţinerii recoltei planificate. „Eu aş prefera să plătesc o asigurare de secetă de circa 200 euro/ha/an, dacă s-ar asigura corect seceta de către societăţiile de asigurare, şi n-aş mai avea bătaie de cap. Dar poate că cea mai bună soluţie ar fi totuşi organizarea unui fond mutual prin care să fie plătite fermierilor despăgubiri în caz de secetă”, încheie Cosmin Micu.
Irig acum circa o sută de hectare cu tamburi, din acumulări de apă din zonele joase. În următorii 4-5 ani ar trebui să ajung la 3-400 hectare la irigat
COSMIN MICU
Tânăr fermier din jud. Arad
CUM ALEGI SISTEMUL DE IRIGAŢII POTRIVIT?
Seceta din 2020 i-a determinat pe unii fermieri să se gândească tot mai serios la irigarea culturilor în regie proprie. Ce elemente trebuiesc luate în calcul pentru a alege sistemul potrivit fermei?
Click AICI şi vezi care sunt cele 4 mari variabile de care depinde rentabilitatatea unui sistem de irigaţii!
un articol de
GHEORGHE GHIŞE
