Primul pas l-a făcut în toamna trecută când, experimental, a testat la grâu sistemul minimum tillage pe o suprafaţă de câteva zeci de hectare. Încurajat de rezultate, în această primăvară fermierul s-a încumetat să însămânţeze direct în mirişte o solă de 100 de hectare cu porumb, utilizând tehnologia Mzuri Pro-Til Select.  

„Nu ajunsesem să semănăm direct pentru că am început să preluăm terenuri pârloagă şi vreo trei ani a trebuit să facem arătură – o lucrarea foarte agresivă, dar treptat-treptat am trecut la scarificare, la lucrări mai prietenoase cu solul. Dacă rezultatele la porumb se dovedesc a fi bune, în toamnă o să semănăm direct în mirişte jumătate din suprafaţa de rapiţă”, susţine cultivatorul.

Deficit major de umiditate

Ion Olteanu Constantin ne spune că a riscat în campania agricolă de primăvară, înfiinţând de timpuriu (până la sfârşitul lunii martie) 2.100 de hectare cu porumb. Terenul a fost bine pregătit din toamnă cu arătură şi discuit.

„E deficit major de umiditate în sol care se acumulează pe an ce trece, culminând în anul 2020. Din luna iunie şi până la sfârşitul lui octombrie 2021 nu am avut strop de apă. Din această cauză sunt foarte atent la ţinerea umidităţii în sol şi am decis să semăn direct”, explică cultivatorul, bucuros de precipitaţiile căzute la începutul lunii.   

Costuri de producţie de 7.000 lei/ha

Semănăturile de toamnă sunt reuşite, urmează un itinerar normal de creştere şi dezvoltare vegetativă. În lanurile înverzite de rapiţă, deja, au apărut dăunătorii, prezenţi în capcanele galbene de monitorizare, îndeosebi inamicul nr 1 al rapiţei Ceutorhynchus napi (gărgăriţa tulpinilor de rapiţă).

„Suntem pregătiţi pentru primul tratament format dintr-un insecticid de contact şi unul sistemic, dar şi pentru erbicidarea culturilor pentru că se anunţă precipitaţii. De asemenea, tratamentul cu fungicid mai aşteaptă câteva zile pentru că nu se remarcă prezenţa bolilor.

Chiar dacă orzul este frumos şi a acoperit pământul, este necesară erbicidarea, în special pentru controlul samulastrei de rapiţă Clearfield, iar produsul Biathlon de la BASF face treaba bună!”, precizează

„De asemenea – continuă fermierul – noi am fertilizat culturile de toamnă, dar cu nişte eforturi uriaşe care se vor regăsi, bineînţeles, în costuri şi în producţie. Dacă până anul trecut, cheltuielile erau, în medie, 4.000 de lei/ha, cu o tehnologie extrem de bună, avansată, anul ăsta cred că ne ducem spre 7.000. Îngrăşămintele sunt 30% din structura costurilor, practic s-au triplat, iar motorina costă aproape dublu.”

Proiect de ţară fără irigaţii nu are viitor

Fermele lui Ion Olteanu Constantin au peste 14.000 ha teren agricol şi se întind în patru judeţedin sudul şi sud-estul ţării.

Despre irigaţii nici nu poate fi vorba. Agricultorul nu vede un proiect de ţară atât de serios şi atât de rapid fără o… hidropolitică pe termen lung. Infrastructura de irigaţii costă foarte mulţi bani şi dacă se încearcă să se parieze pe acelaşi sistem vechi şi energofag (cu care ne-am făcut de râs la Bruxelles), acesta nu va avea viitor; cel mult se poate iriga în condiţii economice maximum 5% din suprafaţa amenajată.

„În mod normal, o soluţie eficientă, aşa cum o văd eu pentru fermele mele, e cu panouri fotovoltaice, cu puţuri forate, cu capacităţi de stocare a apei şi cu echipamente pentru udarea prin picurare, aşa cum se procedează în unele ţări. Însă faptul că nu este realizată cadastrarea şi nu-i modificată legea arendei descurajează orice investiţie din faşă”, precizeză fermierul.  

Marian MUŞAT