Cunoscutul proverb „omul sfinţeşte locul!” se potriveşte de minune la… Sfinţeşti (Teleorman), unde un tânăr agronom, de numai 27 de ani, aplică, literalmente şi cu succes, tehnologiile de conservare a solului (fără arătură, cu însămânţare directă). Cristian Isvoranu administrează o fermă familială de 400 ha. Nevoia de a asigura apa în anii secetoşi l-a făcut să dezvolte un sistem local de irigaţii, cu alimentare dintr-un lac de 20 ha, cumpărat de tatăl său pentru… pescuit! De asemenea, în perimetrul exploataţiei a înfiinţat perdele forestiere pe 12 ha, pentru a proteja câmpurile cultivate.
A renunţat complet la arătură
„Nu mai efectuăm arătură de 11 ani, aplicăm sistemul de lucrări minime. Anul acesta, pentru prăşitoare am achiziţionat o semănătoare nouă – Monosem NX M – şi în primăvară am semănat direct, fără nici o altă lucrare. În toamnă am pregătit terenul cu discul, pentru mărunţirea resturilor vegetale, şi cu subsolierul. Apoi am însămânţat covorul vegetal muştar+rapiţă şi am aplicat 160 kg/ha NPK 18:46:0. În primăvară, cu trei săptămâni înainte de înfiinţarea culturii, am fertirigat cu 220 kg/ha de uree. La încorporarea seminţei în sol am administrat pe rând 160 kg/ha de nitrocalcar şi terenul a rămas peste iarnă să se aşeze”, susţine cultivatorul.
Trecerea la min-till
Povestea fermei a început în 2009, în urma unei demonstraţii în câmp prezentată de o delegaţie de fermieri olandezi. „Atunci am înţeles care este mesajul şi direcţia pe care va trebui s-o luăm. Am avut noroc că am obţinut un proiect european pe achiziţie de utilaje: un subsolier, un cizel şi două tractoare de 100 şi 200 CP. Aşa am trecut la sistemul minim de lucrări”, susţine fermierul.
Însă, tranziţia de la tehnologia clasică la minimum tillage s-a făcut treptat. În primii ani, randamentele medii la culturile înfiinţate au fost mai scăzute. Apoi, producţiile au început să crească de la an la an, iar solul a ajuns să aibă o fertilitate naturală destul de ridicată.
Cât i-a costat amenajarea irigaţiilor?
„Extinderea sistemului de irigaţii până la 400 ha este programul nostru ambiţios. Am început cu 80 ha irigabile, iar în prezent suntem la 160 ha, urmând ca până în primăvară să ne ducem la 240 ha”, explică tânărul Cristian Isvoranu.
Firesc, sursa de alimentare cu apă trebuia reamenajată. Odată cu venirea anilor secetoşi şi culturile având mare nevoie de apă, lacul pentru pescuit a căpătat altă utilizare. „Cred că am muncit vreme de 3 ani să adâncim, să decolmatăm lacul şi să-i stabilizăm malurile. După care am investit în partea de pompare, în infrastructura de aducţiune, îngropată la 2 m, în echipamente de udare. În 2012, cred că am fost primii din ţară care am avut un pivot hidraulic de udare; costa vreo 70.000 de euro, mult mai scump decât unul acţionat electric! Acum urmează să achiziţionăm încă un pivot de mai mare capacitate şi alţi patru tamburi. Toată povestea a costat undeva la 300 mii euro, sumă provenită din profitul reinvestit”, precizează tânărul agronom.
La această dată, lacul este populat cu peşte şi-i deschis şi pentru pescuit sportiv. În viitor va beneficia de investiţii pentru amenajarea unor bazine de creştere a puietului. O altă prioritate este extinderea perdelelor forestiere.
Fertirigare cu pivoţii de udare
„Aplicând sistemul de lucrări minime (prin care urmărim îmbunătăţirea structurii terenului), am ridicat gradul de capilaritate şi de fertilitate a solului”, precizează agronomul.
În acelaşi scop, fertilizarea culturilor se bucură de o atenţie sporită; pe terenurile neirigate folosesc doar îngrăşăminte chimice solide, iar pe cele amenajate la irigat aplică îngrăşăminte solide şi lichide, administrate prin fertirigare cu ajutorul pivoţilor de udare!
De asemenea, există în funcţiune şi o instalaţie care pompează uree lichidă în câmp. În fermă s-a renunţat la azotatul de amoniu în favoarea nitrocalcarului, fertilizant care şi-a demonstrat din plin calităţile.
Producţiile aduc, an de an, un profit confortabil
Cristian Isvoranu nu doreşte să mărească foarte mult suprafaţa, pe motiv că ar putea scăpa de sub control managementul optim de cultivaţie şi tehnologiile de lucru. Producţiile obţinute asigură marja unui profit confortabil. Anul acesta, media la rapiţă a fost de peste 5 t/ha, iar grâul la neirigat a dat o recoltă bunicică: 5 t/ha. La porumb se estimează circa 14 tone/ha şi la floarea-soarelui 3-4 t/ha.
Ca de fiecare dată, rapiţa o vinde din câmp; o parte din grâu este valorificată la recoltă pentru a acoperi din cheltuieli, iar diferenţa este oprită pentru arendă. „La rapiţă am avut 1.680 lei/t; un preţ bun care a asigurat un profit bunicel. Grâul l-am dat din câmp cu 700 lei/t. Pentru porumb şi floare facem contracte futures cât mai devreme, la preţuri avantajoase. Cantităţile rămase sunt depozitate peste iarnă. În luna februarie am golit magazia de porumb, cu 640 lei/tona”, a susţinut fermierul.
La Sfinţeşti, tânărul agronom Cristian Isvoranu sfinţeşte pământurile prin truda, priceperea şi rodnicia muncii sale.
IRIGAŢIILE SCOT VÂRFURI DE PRODUCŢIE
În ferma de la Sfinţeşti, producţiile obţinute pun în valoare genetica performantă aşezată în matricea unor tehnologii de cultivare avansate. La irigat, porumbul produce între 13 şi 14 t/ha, iar floarea-soarelui – 4,2 t/ha. Rapiţa a atins un vârf de producţie de 5,5 tone/ha, iar anul trecut, grâul a oferit cea mai mare recoltă înregistrată vreodată în ferma lor: 9,2 tone/ha.
Solurile noastre proaste, cu aciditate mărită, îngreunează descompunerea îngrăşămintelor. De aceea trebuie ameliorate şi prelucrate cu mare grijă, CRISTIAN ISVORANU, tânăr fermier din Teleorman
un articol de
Marian MUŞAT
