Dobrogeanul Dumitru Voicu, fermier din comuna constănțeană Fântânele, s-a declarat destul de mulțumit de sezonul agricol recent încheiat. „În ciuda aparențelor, a fost un an bun, chiar spre foarte bun. Prețurile de comercializare a produselor agricole sunt puțin cam mici, iar cele ale inputurilor au crescut comparativ cu anii trecuți. Față de cheltuială, profitul este de 20 la sută. Însă, per total, analizând raportul dintre nivelul veniturilor și al cheltuielilor, în comparație cu anii normali profitul se află undeva la jumătate”, ne-a declarat Dumitru Voicu.

Rapița – o cultură destul de rentabilă

Potrivit fermierului, dintre culturi, cea mai profitabilă a fost rapița. „Am obținut un preț mediu de 400 euro/tonă. Am cultivat o suprafață de 800 de hectare de rapiță și am realizat o producție medie de 3800 kg/ha. Trebuie să spun că am avut semnat și un contract futures și am pierdut la preț. Însă «nu am pus toate ouăle într-un singur coș», circa 60 la sută din recoltă am valorificat-o mult mai bine la prețul momentului”, a susținut Dumitru Voicu. 

Producții bune…

În ferma dobrogeanului, și celelalte culturi au dat recolte destul de bune. „La grâu am realizat o producție foarte bună; ne-am închis la o medie de 6600 kg/ha, orzul a fost chiar foarte bun, rodind în medie 6800 kg/ha; sunt mulțumit de cerealele păioase. În schimb, producția de floarea-soarelui a fost mai slăbuță, între 2800 și 3000 kg/ha. La porumb am avut baftă că ne-a mai plouat, mai ales în lanurile cultivate în județul Tulcea și, în final, ne-am închis la 8 tone de boabe pe hectar”, a adăugat fermierul.

Agricultorul ne-a spus că a avut în cultură 500 hectare de floarea-soarelui, iar producția a fost vândută la recoltare cu 390 de dolari tona, acum prețul a ajuns la circa 440-450 dolari/tonă. Ar fi vrut s-o păstreze pentru mai târziu, dar nu a avut cum. Orzul, înființat pe 400 de hectare, l-a vândut cu 150 euro/tonă. 

…prețuri în așteptare!

Inginerul Dumitru Voicu nu a valorificat întreaga producție obținută. Întrucât dispune de spații de depozitare, recolta de grâu și de porumb o are stocată. Numai rapița, orzul și floarea-soarelui le-a vândut. „Am pe stoc producție, în mod normal acesta este, dacă vreți, «cecul meu în alb”. În general nu-mi prea place să țin pe stoc. La grâu aștept ca prețul să urce la 190 de euro tona, acum s-a poziționat între 175 și 180 euro/t. Am făcut zilele trecute probele, bobul auriu are 13 la sută proteină. Prețurile se mișcă în sus, în fiecare an așa a fost tendința, de creștere”, a susținut inginerul Dumitru Voicu.

În ultimii doi ani, investițiile în utilajele agricole, dintre cele mai performante, au însumat două milioane de euro, ultimele achiziții au fost un tractor șenilat de mare putere și o combină, vârful de gamă al ultimei generații de utilaje pentru recoltat. 

„Un an foarte, foarte dificil!”

Pentru Florin Deznan, fermier din partea de vest a țării, financiar, anul a fost foarte dificil, deoarece „culturile de toamnă de anul trecut nu ne-au adus producții foarte mari; de vină au fost condițiile foarte, foarte grele la însămânțat”. Agricultorul a continuat susținând că „în primăvara trecută, culturile de prășitoare – porumb și floarea-soarelui – au fost distruse în proporție de 70 la sută de secetă și de arșiță. }inând cont că prețurile produselor agricole au fost normale, dar cantitățile obținute la hectar au fost foarte mici, toți fermierii se descurcă greu cu banii acum pe final de an”, a conchis arădeanul. 

La această situația se mai adaugă și faptul că până la data de 2 decembrie 2015, subvențiile promise de Guvern încă nu alimentaseră conturile fermierilor. Așadar, așa cum afirma și Florin Deznan, acum, la sfârșit de an, agricultorii români nu se găsesc în situația fericită de a se gândi la investiții. Pentru a cheltui, fermierii trebuie să fie motivați financiar, să dispună de fonduri. Or, anul acesta, mulți producători agricoli nu au avut această motivație. În primul rând, din cauza prețurilor mici de livrare, dar și a faptului că inputurile au coborât semnificativ nivelul profitului. „Prețurile au fost mici și sunt dictate de piața internațională, nu de recoltele fermierilor din România. Sunt multe burse de cereale, acolo se dă ora exactă pe piața cerealelor. Trebuie spus că prețul corect, atât la grâu, cât și la porumb, se situează undeva la 600-650 de lei pe tonă. Or, noi ne-am poziționat pe aici. Anul trecut, în 2014, gândiți-vă că la porumb am avut un preț de 400-450 lei/tonă. Anul acesta, cu toate că tona de porumb a valorat 550-600 lei, tot a fost insuficient pentru că recoltele sunt foarte mici”, a susținut fermierul arădean. 

Pentru a fi mai precis și convingător, Florin Deznan ne-a făcut și un calcul sumar: „Eu cred că ne vom închide la cereale, pe județele Timiș și Arad, undeva la o medie în jur de 4 tone la hectar. Or, dacă investești într-un hectar de grâu (sau chiar de porumb) 2800 de lei, în tehnologie intensivă, atunci e musai să faci o producție suficient de mare pentru a fi pe plus. Abia la o recoltă de 4600 kg/hectar, comercializată cu 60 de bani kilogramul, îți scoți cheltuielile făcute. În acest caz, cine s-a închis pe mai puțin de 4,6 tone pe hectar de grâu, deja este pe pierdere”.

Program restrictiv pentru investiții 

Cultivatorul speră că anul care vine va fi unul mai bun, în același timp crede că fermierii se arată foarte prevăzători vizavi de tot ceea ce înseamnă investiții în culturi! „Părerea mea este că fermierii vor calcula de două ori, de zece ori, înainte de a face investiții în culturile viitoare. Asta înseamnă că nu au bani și, în al doilea rând, că vor reduce suprafețele de porumb în anul viitor. Pe zona noastră, în toamnă, au crescut ușor suprafețele de păioase, de rapiță, iar părerea mea e că în culturile de primăvară va crește ușor suprafața ocupată de floarea-soarelui, în detrimentul culturii porumbului. Motivul este unul pragmatic, floarea-soarelui are un preț mai bun, e un produs care îți aduce banii instantaneu, la recoltat, și fermierii nu vor să mai riște cu porumbul. Deja, pe zona asta, de trei ani de zile am avut probleme, în afară de anul trecut când, într-adevăr, s-au obținut producții și de 12 tone, dar tot timpul am fost afectați de arșiță și de secetă”, a opinat Florin Deznan. 

O campanie încheiată cu steagul sus

Gheorghe Șerban, fermier din Mangalia, județul Constanța, ne-a declarat că a încheiat un an nu tocmai fericit, dar speranțele lui se leagă de noul ciclu de producție agricolă. În ferma lui, culturile agricole au intrat bine în iarnă, rapița, orzul și grâul cultivate pe mai bine de o mie de hectare se află într-o fenofază optimă. „S-a lucrat bine, umiditate este, a plouat suficient și la timp, așteptăm să fie o iarnă bună; în general sunt mulțumit de această campanie agricolă de toamnă pe care am încheiat-o cu steagul sus”, a susținut fermierul constănțean. 

Tehnologii intensive, cheltuieli pe măsură

Inginerul Gheorghe Șerban a precizat că aplică o tehnologie de vârf în cultivarea plantelor agricole, fiind ajutat de dotarea tehnică adecvată, dar și de experiența unor lucrători care întrețin tehnologia în parametri funcționali. Toate acestea înseamnă și cheltuieli pe măsură! 

„Am în față analiza costurilor din anul trecut pe unitatea de suprafață. Spre exemplu, cheltuielile cu hectarul de grâu s-au dus la 2742 lei, la floare – 1680 lei, la mazăre – 1177 lei, iar la rapiță am cheltuit 3313 lei pe hectar. Cu toate aceste costuri, am realizat un nivel al profitului suficient pentru condițiile atipice din acest sezon de producție pe care l-am încheiat”, ne-a declarat fermierul. 

Gheorghe Șerban a susținut că, în acest an, a înregistrat pierderi destul de mari la mazăre și la soia, dar asta numai din vina lui. Se explică: „Am înființat culturile ceva mai târziu, după ce am întors o parte din rapiță. În plus, terenul nu a fost corect pregătit, pe urmă, după semănat nu a mai plouat deloc, plantele nu au răsărit uniform și a venit seceta din primăvară”, m-a lămurit fermierul. 

„Muncesc, fac bani și mă retehnologizez!” 

Agricultorul constănțean ne spune că se mișcă lejer într-un circuit închis, pe sistemul: ”eu produc, vând, îmi plătesc taxele la stat și din ce rămâne mă retehnologizez”.

În aceste zile, intenționează să cumpere o semănătoare de prășitoare, modelul Mascar, pe 12 rânduri. „Când am venit de la Târgul de la Hanovra am văzut-o la Drajna, la un preț promoțional. Eu mai am mașini de semănat performante, tot pe 12 rânduri. De asemenea, voi mai contracta achiziția a două remorci cu autodescărcare. Tot anul acesta m-am dotat cu un tractor Xerion Claas de 475 CP. Anul trecut, am cumpărat două combine Fendt și două mașini de efectuat tratamente în vegetație, de la Amazone, și încă un tractor Xerion Claas de 330 CP”, a precizat cultivatorul dobrogean. 

După cum ne spune, Gheorghe Șerban vrea să reinvestească întregul profit și de aceea cumpără mașini și utilaje agricole de ultimă generație. „Sunt bani mulți; numai anul trecut am investit un milion de euro în dotări noi, iar anul acesta, 500 de mii de euro. Nu mă gândesc să fac proiecte pentru accesarea banilor europeni, deoarece e greu. E multă, extraordinar de multă birocrație. Și altele… iar eu nu mă bag în… altele. Mai bine muncesc, fac bani și mă retehnologizez!”, a conchis Gheorghe Șerban.