Îngrăşămintele şi protecţia plantelor în timpul iernii: Este permisă pulverizarea pe zăpadă şi îngheţ? - Revista Ferma
6 minute de citit

Îngrăşămintele şi protecţia plantelor în timpul iernii: Este permisă pulverizarea pe zăpadă şi îngheţ?

agricultura iarna 01 Îngrăşămintele şi protecţia plantelor în timpul iernii: Este permisă pulverizarea pe zăpadă şi îngheţ?
foto: canva/George-Standen de la Getty Images Signature

Pulverizatoarele pentru protecţia culturilor sunt, în mod normal, puse la adăpost la sfârşitul toamnei şi începutul iernii. Cu toate acestea, dacă vremea permite, poate fi necesar să se utilizeze pulverizatorul pentru protecţia culturilor.

Propizamidul, de exemplu, un ingredient activ pentru sol care este eficient împotriva Alopecurus myosuroides (coada vulpii), printre altele, ar fi important de folosit înaintea iernării. Ingredientul activ trebuie să pătrundă în sol, unde buruienile şi ierburile îl pot absorbi prin rădăcini. Abia primăvara, când începe vegetaţia, începe efectul şi plantele mor.

Au voie fermierii să aplice produse de protecţie a culturilor pe zăpadă sau îngheţ?

Produsele de protecţie a plantelor nu pot fi aplicate dacă există riscul ca utilizarea lor să aibă efecte dăunătoare asupra apelor subterane sau a ecosistemului. Prin urmare, răspunsul este: Nu, aplicarea produselor de protecţie a plantelor în zăpadă şi îngheţ nu este permisă. Cum, de altfel, şi aplicarea îngrăşămintelor este interzisă în aceste condiţii!

Acest lucru este reglementat prin CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE din 2 martie 2021 pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole – ORDINUL nr. 333/165/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 754 din 3 august 2021

Pe baza seriilor de date climatice zilnice pentru perioada 1987-2017 pentru fiecare unitate administrativ teritorială (comune, oraşe, municipii) a fost evaluată pentru fiecare zi a anului temperatura medie a aerului.

În baza seriilor de date climatice, data de la care, în perioada toamnă-iarnă temperatura medie a aerului scade sub 5°C reprezintă începutul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi lichide, iar pentru perioada iarnă-primăvară, data de la care temperatura aerului devine mai mare de 5°C reprezintă sfârşitul perioadei de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice solide şi/sau lichide.

Pentru fiecare zonă datele de început și sfârșit a perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice solide și/sau lichide, precum și lungimea perioadei de interdicție sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 1. Perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice, solide și lichide, în funcție de zona în care se încadrează unitățile administrativ-teritoriale (calendarul de interdicție)

Zona Începutul perioadei de interdicție Sfârșitul perioadei de interdicție Sfârșitul perioadei de interdicție (zile)
1 15.XI 10.III 115
2 10.XI 20.III 130
3 05.XI 25.III 140

Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicție, se pot aplica însă îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maxim 50 kg N substanță activă/ha, în funcție de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare.Pentru culturile din sere și solarii nu se aplică perioadele de interdicție în condițiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C.

De altfel, Legea care a prevăzut asta anterior este Anexa Ordinului nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.

Obligaţii pentru fermieri

SMR 1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole:

  1. În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, fermierii au următoarele obligaţii:
    a)
    să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice. Depozitarea temporară a gunoiului de grajd se face în spaţii amenajate sau în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
    b) să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
    c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare simplificat, întocmit pe baza standardelor privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol(*);
    d) în cazul exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat şi în care producţia planificată necesită o cantitate mai mare de azot decât cea prevăzută de standardele privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, este obligatorie aplicarea unui plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
    e) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole;
    f) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora;
    g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislaţia în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;
    h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol (planul de fertilizare) şi documente de livrare/expediere a îngrăşămintelor.

APIA este autoritatea responsabilă de coordonarea activităţii de control privind respectarea normelor de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →