Îngrășămintele înregistrează creșteri de preț începând cu luna noiembrie, iar fermierii europeni resimt din plin efectele taxei pe CO₂ și ale reducerii importurilor rusești.

Prețurile îngrășămintelor cu azot sunt pe cale să crească semnificativ din luna noiembrie, potrivit comercianților și analiștilor din industrie. Cauza principală este noua taxă europeană CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) – așa-numita „taxă de frontieră pentru CO₂” – care urmează să intre în vigoare complet abia în ianuarie 2026, dar deja produce efecte vizibile în piață.

La aceasta se adaugă întreruperea importurilor din Rusia, care destabilizează oferta și duce la o creștere generalizată a prețurilor.

CBAM – un mecanism pentru echitatea carbonului, cu efecte economice imediate

CBAM este un instrument propus de Comisia Europeană pentru a reduce fenomenul de „relocare a emisiilor de carbon”. Pe scurt, se dorește ca firmele din afara UE – care produc bunuri cu un nivel ridicat de emisii de CO₂ – să plătească o taxă echivalentă cu cea suportată de producătorii europeni, scrie Agrarheute.

În teorie, măsura ar trebui să sprijine tranziția verde și să asigure „echitate climatică” între producătorii locali și importatori. În practică, însă, piața agricolă reacționează deja prin scumpiri și perturbări logistice.

Importatorii de îngrășăminte încearcă să asigure cantități mari înainte de termenul limită, pentru a evita costurile suplimentare viitoare. Comercianții și fermierii urmează același comportament, ceea ce generează o creștere artificială a cererii și, implicit, a prețurilor.

Fermierii avertizează: aplicarea taxei de carbon va crește prețul îngrășămintelor cu până la 80 euro/tonă!

Creșteri bruște de prețuri la îngrășămintele cu azot

Potrivit specialiștilor din piață, prețurile îngrășămintelor cu azot vor crește brusc în noiembrie. Această tendință este deja vizibilă pe piețele europene de profil.

Produsele precum azotatul de amoniu, AHL-ul lichid sau KAS-ul se confruntă cu scumpiri succesive, pe fondul stocurilor reduse și al temerilor privind disponibilitatea importurilor după introducerea CBAM.

Unii fermieri, care în ultimele luni au amânat achizițiile pentru a-și conserva lichiditățile, încep acum să cumpere preventiv. Această mișcare de piață amplifică efectul creșterilor, ducând la o spirală a prețurilor greu de controlat.

Importurile rusești – veriga lipsă care tensionează piața

Un alt factor major este întreruperea importurilor de îngrășăminte din Rusia, anterior un furnizor esențial pentru piața europeană.

În anii precedenți, importurile rusești au ajutat la menținerea unor prețuri mai competitive, dar restricțiile economice și contextul geopolitic actual au redus drastic fluxurile comerciale.

Rezultatul este o ofertă limitată și o dependență crescută de producătorii europeni, care, la rândul lor, adoptă strategii de vânzare prudentă, lansând cantități mici pe piață la prețuri tot mai mari.

„Producătorii europeni par să testeze piața prin oferte succesive, la prețuri ușor mai mari. În lipsa alternativelor de import, fermierii nu au prea mult spațiu de negociere”, comentează un analist al pieței de inputuri agricole.

Ureea: prețurile cresc și în nordul Africii

Situația nu se limitează la Europa. În porturile nord-africane, prețurile la uree – unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte azotate – au crescut deja cu 30 de dolari pe tonă, ajungând la 450 USD/tonă pentru livrările din noiembrie.
Această tendință globală confirmă faptul că piața îngrășămintelor este interconectată, iar o perturbare în Europa se reflectă rapid și în regiunile exportatoare.

Pentru exportatorii nord-africani, cererea europeană crescută reprezintă o oportunitate, dar pentru fermierii din UE înseamnă costuri mai mari și presiune pe marjele de profit.

Fermierii, prinși între lipsa lichidităților și riscul de penurie

În condițiile actuale, fermierii se află într-o poziție dificilă. Pe de o parte, achizițiile rapide pot preveni pierderi ulterioare în cazul unor noi scumpiri; pe de altă parte, blocarea lichidităților în stocuri mari poate afecta fluxul financiar al fermelor.

„E o situație paradoxală. Dacă nu cumperi acum, riști să plătești mai scump în iarnă. Dacă le cumperi prea devreme, îți blochezi capitalul. Mulți fermieri mici și mijlocii nu au această flexibilitate”, explică un distribuitor regional de inputuri.

Această dinamică face ca piața să devină extrem de volatilă, iar prețurile să varieze chiar și de la o săptămână la alta, în funcție de volumele disponibile.

O iarnă tensionată pentru agricultura europeană

Creșterea costurilor la îngrășăminte vine într-un moment deja complicat pentru agricultură.

Fermierii europeni se confruntă cu reglementări stricte de mediu, costuri mari ale energiei și o piață volatilă a cerealelor. În acest context, orice creștere suplimentară de preț la inputuri afectează direct profitabilitatea fermelor și competitivitatea producției locale.

Deși CBAM este o măsură menită să sprijine obiectivele climatice ale UE, efectele colaterale pe termen scurt pot fi severe pentru agricultori, mai ales în absența unor mecanisme compensatorii sau de sprijin financiar.
Specialiștii avertizează că fără politici de tranziție echilibrate, agricultura europeană riscă să devină tot mai dependentă de subvenții și mai puțin competitivă pe piața globală.

Între tranziția verde și supraviețuirea economică

Taxa CBAM deschide un nou capitol în politica europeană de mediu, dar aduce cu sine o serie de provocări economice pentru sectorul agricol.

Pe termen lung, se dorește o piață mai curată și mai echitabilă din punct de vedere climatic. Pe termen scurt, însă, fermierii plătesc prețul adaptării – prin costuri mai mari la îngrășăminte, incertitudine și volatilitate crescută.

Dacă tendința actuală continuă, lunile de iarnă ar putea aduce noi recorduri de prețuri, forțând agricultorii să regândească planurile de aprovizionare și să își optimizeze utilizarea îngrășămintelor pentru a supraviețui într-un context economic din ce în ce mai dificil.