În timpul documentării noastre şi discutând cu mai mulţi fermieri, îndeosebi din regiunile agricole unde seceta pedologică a făcut şi face în continuare ravagii, am consemnat o tristă realitate! Unii cultivatori nu găsesc resurse financiare menite să achiziţioneze îngrăşămintele pentru un start bun la înfiinţarea culturilor de toamnă.

Tabloul este sumbru! După ani în şir de secetă pedologică severă, cu mari investiţii pe hectarul de cultură, cu producţii agricole slabe şi preţuri neacoperitoare, care au generat datorii rostogolite de la un sezon la altul, unii producători agricoli au ajuns, realmente, la sapă de lemn! Numărul celor care renunţă la mai face agricultură e din ce în ce mai mare, iar fermele de subzistenţă gâfâie într-un mediu de afaceri potrivnic.

Viorel Olaru, fermier din judeţul Galaţi, se chinuie de câţiva ani cu seceta. Are ferma de câteva sute de hectare la Cărăpceşti, risipită undeva pe culmile deluroase ale podişului Covurluiului, cu terenuri alcătuite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile. Abia a reuşit să semene 80 de hectare de rapiţă în condiţii agronomice precare.

Ne spune că a prelucrat superficial solul cu un disc greu şi a încorporat în uscăciunea patului germinativ sămânţa.

De asemenea, tot vreo 80 de hectare va semăna cu grâu, cultură care va veni după rapiţă, floarea soarelui şi porumb.

„Nu am fertilizat rapiţa că nu am avut bani!”  

„Deocamdată, nu am achiziţionat îngrăşămintele că nu am avut cu ce. Aştept subvenţia de la APIA şi banii pentru culturile calamitate. La rapiţă nu am dat nimic, ca îngrăşământ mă refer, să văd ce fac în primăvară, în funcţie de cum va fi câmpul atunci. Nici grâul nu cred că am cum să-l fertilizez. Sunt încă scumpe chimicalele şi am contul gol. Mizez pe faptul că, fiind secetă, a rămas în sol o rezervă de îngrăşăminte neconsumate de culturile anterioare. Anul trecut am cumpărat şi cu 6.800 lei tona, (o formulă chimică complexă), şi cu 4.200 lei tona NPK 18 46 0 – DAP (fosfat diamoniacal), şi la 3.300 lei/t uree granulată. Anul ăsta reduc din cheltuieli; dacă o să am posibilităţi financiare, o să cumpăr, dar după cum văd eu, nu prea sunt şanse!”, ne-a declarat cu amărăciune fermierul.

„Nu vreau să-mi pun jugul de gât cu Programul „De 5 ori subvenţia!”

Cu programul „De 5 ori subvenţia”, prin care ar putea solicita în baza adeverinţelor eliberate de APIA credite garantate de stat, nu vrea să se complice. „Nu risc, nu mă duc să îmi pun jugul de gât! Îţi dă credit pe cinci ani circa 90 la sută din subvenţie, banca mai pune nişte dobânzi şi dacă mai prinzi ani proşti ca ăsta şi ca celălalt din urmă, de unde dai înapoi banii? Mă întind cât îmi este plapuma! Alţii s-au aventurat, este trist că sunt mulţi fermieri care pleacă anul ăsta din agricultură”, a susţinut gălăţeanul.

Producţii chircite la floare şi porumb

Viorel Olaru e frământat şi de culturile de primăvară, nu sunt cum şi le-ar fi dorit; seceta şi grindina le-a terminat. „Floarea soarelui am recoltat-o mai repede pentru că m-a ajutat şi… piatra! Am avut 41 de hectare bătute de grindină şi de-abia am adunat 1.000 de kile la hectar. Porumbul are ciocălăul verde, e lăsat în jos, chircit, din cauza uscăciunii, o să intru ceva mai târziu cu combina. Dacă fac 1.000 de kile la hectar, e bun!”, a oftat amar fermierul care nici anul trecut nu a făcut porumb, a cheltuit mult şi cam degeaba!

„Am vândut toată recolta că-mi trebuiau bani pentru furnizori!

Producţii pe timp de secetă ceva mai bunicele a înregistrat la semănăturile de toamnă. „La grâu m-am închis cu aproape 5 tone la hectar (mai precis 4.900 kg/ha); am făcut 2,5 tone la rapiţă şi peste 1,3 tone/ha la triticale. Am vândut tot ce am adunat că-mi trebuiau bani pentru plata furnizorilor. Nu am luat mai mult de 0,70 – 0,80 lei pe kil! Nu ştiu pe cineva să fi obţinut un preţ mai bun la grâu!” a explicat fermierul.      

“După patru – cinci ani de secetă şi de datorii sunt tare necăjit!”

“Sunt tare necăjit! De patru – cinci ani este secetă pedologică, rezerva de apă din sol s-a epuizat complet şi toate culturile ce le înfiinţăm cresc din mila Domnului. În Galaţi, uscăciunea e mai agresivă decât în alte judeţe. Din aprilie, pe terenurile fermei, a ţârâit câte 2-3-5 litri pe mp; o singură dată a plouat 10 litri, s-a făcut o peliculă deasupra solului subţire de vreo 5-6 cm, iar a doua zi nu mai era nimic, că se evaporase”, a explicat Viorel Olaru.

Curajul de a investi în vremuri tulburi

Şi totuşi, în aceşti ani de secetă, fermierul a avut curajul să investească 200.000 de euro în achiziţionarea a două ultilaje agricole noi: un tractor Case IH de 180 CP şi o semănătoare pneumatică de precizie Väderstad cu 8 rânduri.

Face treabă bună cu ele, numai să aibă vreme bună şi condiţii optime de lucru în câmp.

Marian MUŞAT