După un sezon dezastruos, fermierii constănțeni nu au început prea bine anul agricol!

„Culturile sunt răsărite, dar slăbuțe, cum sunt peste tot în Dobrogea, mai frumoase sunt unde am irigat. Am semănat 500 ha, din care jumătate din suprafață la neirigat. Încă nu știu ce prăpăd a făcut înghețul de minus 9 grade C, dar știu că rapița va fi dispărea din structura multor ferme. În zona Valul lui Traian un cunoscut cultivator a întors 2.500 ha; eu abia am semănat 20 ha la irigat”, ne-a declarat ing. Gheorghe Lămureanu, din Agigea.  

Cunoscutul agricultor opinează că pentru mulți dintre fermierii constănțeni va fi un an greu!„Susțin în continuare că 75% din fermieri sunt în prag de faliment, nu mai au să plătească salariile, nu mai au bani de motorină, nu mai zic de îngrășăminte! Eu altădată luam 3-400 tone de îngrășăminte la 1.000 ha pe care le lucrez, anul ăsta am luat 50 de tone în toamnă și mai iau 100 în primăvară. Să nu ne așteptăm la producții mari din moment noi nu-i mai dăm pământului decât ce putem!”

Gheorghe Lămureanu a ajuns la concluzia că sezonul agricol trecut a fost unul catastrofal.

”Producții la jumătate și prețuri la mai puțin de jumătate față de acum doi ani! Și toată lumea este disperată! E în colaps total, nimeni nu are bani de semințe, nimeni nu are bani de îngrășăminte, plus s-a întârziat cu subvențiile. APIA și-a făcut un obicei: plătește întâi fermierii mici ca să aibă un număr mai mare de beneficiari. Eu nu am primit subvenția de 130 euro pe hectar.”

El susține că la grâu cheltuielile s-au ridicat undeva la 7.000 lei/ha, îngrășământul a fost de trei ori mai scump decât față de acum trei ani.

„Producțiile de anul trecut au fost realizate cu cheltuieli făcute cu trei ani în urmă, complexul (NPK 18 46 0) a fost la 7 lei kilogramul, azotatul ajunse și la 5,20 lei/kg, la fel sămânța, insecto-fungicidele, erbicidele și prețul a venit la jumătate când a trebuit să vindem producția.”

„Cel mai mare dezastru de când cultiv mazăre!”

Fermierul este revoltat de măsurile agrotehnice proaste luate sau acceptate de MADR. „Nu știu dacă este de vină chiar Ministerul Agriculturii, dar condițiile astea ne-au ras! Trebuie să punem 10 % culturi proteaginoase la care am avut cele mai mari pierderi! De când cultiv eu mazăre cel mai mare dezastru a fost anul trecut! Ni se interzice să arăm până la sfârșitul lunii august și doar cu două săptămâni înainte de a semăna rapița! La fel se întâmplă și la orz. Noi anul ăsta am cheltuit la arat sau la pregătirea terenului tot atâta motorină pe când lucram cu U 65. Cine a gândit măsurile astea de bune practici pentru lucrarea pământului sau le-a acceptat dacă au fost impuse de la Bruxelles a făcut o mare prostie!”

Cronicizarea secetei

Fermierul din Agigea spune că în Dobrogea, nu a plouat deloc după 6 aprilie 2023, de s-a făcut pământul beton până la sfârșitul lunii august. „Ne-au obligat să semănăm în disc, 60% din suprafața recoltată, vă dați seama, am aruncat sute de milioane de lei cu sămânță de mazăre, muștar, rapiță măzăriche, lucernă pe câmp. Ne-au crescut pierderile. Nu știu cum au putut gândi, agrotehnica e clară, nu e aproape ca matematica, dar e o știință exactă! Pregătirea patului germinativ e principala lucrare a terenului, veniți în fermă să vedeți în ce condiții am semănat! Cum am distrus toate semănătoriile, am semănat de două și de trei ori pământul?!

Efectiv, măsurile de agromediu, lucrările de bună practică, cele de minim tillage ne-au dublat cheltuielile pe unitatea de suprafață; ne-au finanțat falimentul! Sărăcia asta nu am avut-o niciodată în cei aproape 50 de ani de când lucrez pământul! Nici măcar în 2020 în anul de pomină când nu am recoltat nici jumătate din suprafață!”